novostipmr.com

Transnistria, reacție după semnarea cererii de aderare la UE: „E pus punctul final”

Tiraspolul a venit cu o reacție după ce președinta Republicii Moldova a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Într-o declarație publicată pe 4 martie, așa-numitul „Minister de Externe” al republicii nerecunoscute a subliniat că un astfel de pas „pune punctul final pe procesul reglementării” diferendului. Instituția a îndemnat autoritățile centrale să „înceapă un dialog cu scopul de a reglementa definitv și în mod civilizat relațiile, pe baza existenței pașnice, în vecinătate, a două state independente”.

Tiraspolul a subliniat că tratează cu înțelegere decizia autorităților de la Chișinău, însă, la rândul său, Transnistria nu tinde spre UE.

Decizia autorităților moldovenești înseamnă disponibilitatea de a transmite suveranitatea Moldovei și a organelor sale către Bruxelles, precum și trecerea definitivă a teritoriului Moldovei în gestiunea Vestului, din punct de vedere militar-politic și economic”, se arată în comunicat.

De asemenea, instituția de la Tiraspol a subliniat că cererea de aderare la UE „este o mărturie a refuzului Moldovei de a purta un dialog cu Transnistria în parametrii unei conviețuiri comune, ceea ce se confirmă prin criza actuală, înregistrată în procesul de negocieri, paralizarea formatului „5+2”, refuzul unor întâlniri la nivel înalt, nerespectarea responsabilităților asumate prin pachetul „Berlin plus”, întărirea măsurilor restrictive și de blocaj față de Transnistria”.

Tiraspolul s-a adresat către ONU, OSCE și alți observatori și intermediari din procesul de negocieri, cu rugămintea de a recunoaște independența Transnistriei și de a crea cu regiunea relații diplomatice.

Ce spune Chișinăul?

Contactat de NM, adjunctul șefului Biroului pentru politici de reintegrare, Nicolae Țveatcov, a calificat mesajul Tiraspolului drept „comentariu”, nu „propunere”.

„Nu este o propunere, este deocamdată doar un comentariu. Însă Biroul nu a formulat deocamdată poziția. Și chiar dacă o va face, o vom prezenta în formă scrisă”, a precizat oficialul.

Amintim că, pe 3 martie, președinta țării Maia Sandu, însoțită de președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Natalia Gavrilița a anunțat că semnează cererea de aderare a R. Moldova la UE. Tot pe 3 martie, o cerere de aderare la UE a semnat Georgia. Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a semnat pe 28 februarie cererea de aderare a țării sale la UE. Anterior, Zelenski a cerut ca UE să utilizeze o procedură specială, simplificată, pentru Ucraina.

Și ex-președintele țării Igor Dodon, precum și Partidul Socialiștilor, pe care l-a fondat, au criticat dur decizia autorităților de a semna cererea de aderare, calificând-o drept un gest pripit și populist.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: