bani.md

Transportatorii amenință cu proteste. Ministerul Infrastructurii reacționează

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a comunicat, pe 10 martie, că transportatorii vor fi nevoiți să recurgă la proteste. Declarația a fost făcută într-o scrisoare adresată premierului Dorin Recean. Reprezentanții APOTA au solicitat implicarea prim-ministrului „pentru a depăși problemele profunde care, cu regret, nu pot fi soluționate de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale”. În reacție, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat pe 11 martie că autoritățile sunt conștiente de provocările tranziției „dar este esențial ca toți actorii din domeniu să contribuie la modernizarea acestui sector”. Oficialul a anunțat că va avea o întâlnire cu reprezentanții transportatorilor.

Scrisoarea APOTA către premier

Pe 10 martie, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto a anunțat despre o scrisoare deschisă adresată premierului Dorin Recean.

În scrisoare, președintele Consiliului APOTA Oleg Alexa a solicitat implicarea prim-ministrului „pentru a depăși problemele profunde care, cu regret, nu pot fi soluționate de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale”.

„Conform prevederilor Codului Transporturilor Rutiere (CTR), tariful pentru serviciile de transport regulat rutier trebuie să fie stabilit de către ANTA, în baza unei metodologii aprobate de Guvern. Această metodologie trebuia să fie aplicată începând cu 1 iunie 2024, însă până în prezent nu este aprobată. Proiectul metodologiei este în prezent elaborat, dar conține unii indicatori care nu corespund realității. Discuțiile interminabile privitor la valoarea acestor indicatori este utilizată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu pentru a găsi o soluție, dar pentru a tărăgăna aprobarea metodologiei. Lipsa  metodologiei are consecințe grave asupra ramurii. Multe rute regulate sunt abandonate de către transportatori, iar multe localități deja au rămas fără nici un serviciu regulat funcțional. (…) Atitudinea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ne distruge”, se arată în scrisoare.

NewsMaker by Mihaela Conovali

O altă problemă, a comunicat reprezentantul APOTA, „sunt obligațiile legale prevăzute de Codul Transporturilor Rutiere referitoare la instalarea sistemelor e-gps, tahografelor și limitatoarelor de viteză”: „Deși aceste obligații au fost învelite într-un ”ambalaj” european, conținutul acestora contravine  legislației UE și chiar au potențialul de a încălca drepturile fundamentale”.

„Această situație ne impune să ne adresăm către dumneavoastră, dle prim ministru, pentru că eforturile depuse au arătat că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu este capabil să sesizeze esența  problemelor din ramură. (…) Din cauza problemelor generate de lipsa metodologiei privind tarifele, sistemul e-gps, tahografe și limitatoare de viteză, ramura transporturilor continuă să fie distrusă iar transportatorii vor fi nevoiți să recurgă la proteste”, s-a mai comunicat în scrisoare.

Reacția Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

Pe 11 martie, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a comentat scrisoarea APOTA adresată premierului. „Schimbările trebuie să se facă pentru oameni, nu pentru interesele unor grupuri”, se arată într-o declarație a Ministerului.

În continuare, Ministerul a menționat că „digitalizarea și transparența sunt esențiale pentru a îmbunătăți serviciile pentru pasageri și pentru a asigura condiții corecte operatorilor de transport” și a enumerat „beneficiile pentru călători în urma schimbărilor propuse”. Printre acestea: transport sigur și accesibil, inclusiv mai multe rute disponibile; posibilitatea de a urmări în timp real mijloacele de transport; autobuze și microbuze moderne, astfel încât pasagerii să nu fie nevoiți să călătorească în vehicule vechi și nesigure; emiterea obligatorie a biletelor pentru toate călătoriile, astfel încât pasagerii să beneficieze de servicii fiscalizate, iar statul să elimine evaziunea fiscală; posibilitatea de a cumpăra bilete electronic, fără taxe ascunse și fără riscul de a călători fără loc asigurat prin implementarea sistemelor digitale e-bilet, e-GPS și e-routing, care vor asigura transparență, siguranță și confort.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale s-a referit și la măsurile „cu impact pozitiv pentru operatorii de transport”: „reguli clare și acces echitabil la licențe pentru toți cei care vor să muncească corect; eliminarea practicilor abuzive prin care șoferii sunt obligați să plătească zilnic taxe informale pentru a primi autorizații; posibilitatea de a deschide rute noi și de a moderniza flota de transport”.

Reprezentanții Ministerului au publicat și o declarație a ministrului Vladimir Bolea. Ultimul a anunțat că pe 14 martie se va întâlni cu reprezentanții transportatorilor.

„Suntem conștienți de provocările tranziției, dar este esențial ca toți actorii din domeniu să contribuie la modernizarea acestui sector. Vineri, mă voi întâlni cu reprezentanții transportatorilor pentru clarificări, astfel încât să identificăm cele mai bune soluții pentru un transport public modern și orientat spre nevoile oamenilor”, a comunicat Bolea.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: