bani.md

Transportatorii amenință cu proteste. Ministerul Infrastructurii reacționează

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a comunicat, pe 10 martie, că transportatorii vor fi nevoiți să recurgă la proteste. Declarația a fost făcută într-o scrisoare adresată premierului Dorin Recean. Reprezentanții APOTA au solicitat implicarea prim-ministrului „pentru a depăși problemele profunde care, cu regret, nu pot fi soluționate de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale”. În reacție, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat pe 11 martie că autoritățile sunt conștiente de provocările tranziției „dar este esențial ca toți actorii din domeniu să contribuie la modernizarea acestui sector”. Oficialul a anunțat că va avea o întâlnire cu reprezentanții transportatorilor.

Scrisoarea APOTA către premier

Pe 10 martie, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto a anunțat despre o scrisoare deschisă adresată premierului Dorin Recean.

În scrisoare, președintele Consiliului APOTA Oleg Alexa a solicitat implicarea prim-ministrului „pentru a depăși problemele profunde care, cu regret, nu pot fi soluționate de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale”.

„Conform prevederilor Codului Transporturilor Rutiere (CTR), tariful pentru serviciile de transport regulat rutier trebuie să fie stabilit de către ANTA, în baza unei metodologii aprobate de Guvern. Această metodologie trebuia să fie aplicată începând cu 1 iunie 2024, însă până în prezent nu este aprobată. Proiectul metodologiei este în prezent elaborat, dar conține unii indicatori care nu corespund realității. Discuțiile interminabile privitor la valoarea acestor indicatori este utilizată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu pentru a găsi o soluție, dar pentru a tărăgăna aprobarea metodologiei. Lipsa  metodologiei are consecințe grave asupra ramurii. Multe rute regulate sunt abandonate de către transportatori, iar multe localități deja au rămas fără nici un serviciu regulat funcțional. (…) Atitudinea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ne distruge”, se arată în scrisoare.

NewsMaker by Mihaela Conovali

O altă problemă, a comunicat reprezentantul APOTA, „sunt obligațiile legale prevăzute de Codul Transporturilor Rutiere referitoare la instalarea sistemelor e-gps, tahografelor și limitatoarelor de viteză”: „Deși aceste obligații au fost învelite într-un ”ambalaj” european, conținutul acestora contravine  legislației UE și chiar au potențialul de a încălca drepturile fundamentale”.

„Această situație ne impune să ne adresăm către dumneavoastră, dle prim ministru, pentru că eforturile depuse au arătat că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale nu este capabil să sesizeze esența  problemelor din ramură. (…) Din cauza problemelor generate de lipsa metodologiei privind tarifele, sistemul e-gps, tahografe și limitatoare de viteză, ramura transporturilor continuă să fie distrusă iar transportatorii vor fi nevoiți să recurgă la proteste”, s-a mai comunicat în scrisoare.

Reacția Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

Pe 11 martie, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a comentat scrisoarea APOTA adresată premierului. „Schimbările trebuie să se facă pentru oameni, nu pentru interesele unor grupuri”, se arată într-o declarație a Ministerului.

În continuare, Ministerul a menționat că „digitalizarea și transparența sunt esențiale pentru a îmbunătăți serviciile pentru pasageri și pentru a asigura condiții corecte operatorilor de transport” și a enumerat „beneficiile pentru călători în urma schimbărilor propuse”. Printre acestea: transport sigur și accesibil, inclusiv mai multe rute disponibile; posibilitatea de a urmări în timp real mijloacele de transport; autobuze și microbuze moderne, astfel încât pasagerii să nu fie nevoiți să călătorească în vehicule vechi și nesigure; emiterea obligatorie a biletelor pentru toate călătoriile, astfel încât pasagerii să beneficieze de servicii fiscalizate, iar statul să elimine evaziunea fiscală; posibilitatea de a cumpăra bilete electronic, fără taxe ascunse și fără riscul de a călători fără loc asigurat prin implementarea sistemelor digitale e-bilet, e-GPS și e-routing, care vor asigura transparență, siguranță și confort.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale s-a referit și la măsurile „cu impact pozitiv pentru operatorii de transport”: „reguli clare și acces echitabil la licențe pentru toți cei care vor să muncească corect; eliminarea practicilor abuzive prin care șoferii sunt obligați să plătească zilnic taxe informale pentru a primi autorizații; posibilitatea de a deschide rute noi și de a moderniza flota de transport”.

Reprezentanții Ministerului au publicat și o declarație a ministrului Vladimir Bolea. Ultimul a anunțat că pe 14 martie se va întâlni cu reprezentanții transportatorilor.

„Suntem conștienți de provocările tranziției, dar este esențial ca toți actorii din domeniu să contribuie la modernizarea acestui sector. Vineri, mă voi întâlni cu reprezentanții transportatorilor pentru clarificări, astfel încât să identificăm cele mai bune soluții pentru un transport public modern și orientat spre nevoile oamenilor”, a comunicat Bolea.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: