Facebook/Parlamentul RM

Transportatorii-protestatari s-au întâlnit, la parlament, cu conducerea ANTA. Discuțiile au fost mediate de Platforma DA

Reprezentanții transportatorilor internaționali de pasageri și colete care au organizat joi seara o acțiune de protest la vama Leușeni s-au întâlnit pe 7 august cu conducerea Agenției Naționale a Transportatorilor Auto (ANTA). Discuțiile au avut loc la parlament și au fost mediate de patru deputați din fracțiunea Partidului Demnitate și Adevăr (DA).

Șoferii denunță acțiuni abuzive din partea ANTA și a poliției. Aceștia spun că, deși dețin licențe pentru transport internațional, sunt opriți în trafic, le sunt puse amenzi și le sunt ridicate plăcuțele de înmatriculare. Ei susțin că această afacere a fost monopolizată de companiile și asociațiile mari de transport.

„Vrem să găsim o cale legală. Noi, cei care am venit aici, nu facem transport ilicit, așa cum spun unii. Noi toți activăm legal, am pus mașinile în firmă, ni s-au cerut certificate de compentență, să facem cursuri – am făcut. Dar oricum suntem hărțuiți și purtați pe drumuri”, a spus unul dintre manifestanți.

De cealaltă parte, directorul ANTA Igor Guja susține că licențele de care dispun transportatorii nemulțumiți nu mai sunt valabile, întrucât legislația a fost abrogată. De asemenea, autoritățile sunt de părere că acești transportatori auto ar fi induși în eroare de firmele pentru care lucrează și care ar admite unele ilegalități.

„Nu neg, poate sunt hărțuiți de organele de drept și probabil și de ANTA, dar trebuie să înțelegeți că timp de 3-4 ani ei au activat ilegal. La un moment dat, au apărut niște băieți șmecheri care au făcut 4-5-6 companii și au spus: „veniți la noi că vă vom da documente”. Ei stau în spate și nu vin la noi, dar în față îi roagă pe conducătorii auto să iasă”, a declarat directorul ANTA.

La întrunire au participat deputații Platformei DA Chiril Moțpan, Inga Grigoriu, Dinu Plângău și Alexandr Slusari, care au mediat discuțiile dintre conducătorii auto și reprezentanții ANTA. La finalul discuțiilor, s-a decis ca situația să fie examinată de Ministerul Economiei.

Amintim că ransportatorii internaționali de pasageri și colete au organizat joi seara, 6 august, o acțiune de protest la Vama Leușeni, blocând drumul de acces spre vamă. Aceștia afirmă că nu sunt lăsați să intre în România, iar autoritățile nu fac nimic pentru a le permite să activeze. La o zi de la acțiune, asociațiile patronale din domeniul transporturilor rutiere au emis o declarație prin care își exprimă indignarea „față de protestul unor așa-numiți transportatori”. Și Poliția de Frontieră a emis un comunicat de presă în care menționează că protestul acestora este calificat ca unul ilegal.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova Fruct

Moldova exportă mai mult. Ce se ascunde în spatele cifrelor optimiste? (ANALIZĂ)

În august, pe fondul creșterii continue a deficitului comercial al Moldovei, exportul de mărfuri a crescut considerabil, iar ritmul scăderii acestuia de la începutul anului s-a redus. NewsMaker explică cu ce și cum a făcut comerț Moldova în acest an și de ce experții numesc saltul exporturilor din august „necalitativ”.

Ce se întâmplă cu comerțul extern al Republicii Moldova?

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în august anul acesta exportul din Moldova a crescut cu 22% comparativ cu august anul trecut, atingând 332,6 milioane de dolari. În același timp, opt luni ale anului (ianuarie–august), exportul s-a redus cu 2,45% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 și a constituit 2,28 miliarde de dolari.

Importul de mărfuri în ianuarie–august anul acesta a crescut comparativ cu anul trecut cu 18,3%: de la 5,8 miliarde la 6,9 miliarde de dolari. Deficitul balanței comerciale, astfel, s-a mărit într-un an (din august 2024 până în august 2025) aproape cu o treime — de la 3,5 miliarde la 4,6 miliarde de dolari.

Ponderea principală a exporturilor (67,54%) revine țărilor Uniunii Europene, ceea ce constituie 1,54 miliarde de dolari (cu 0,23% mai mult decât anul trecut), ponderea CSI a constituit 6,29%. Dacă vorbim despre țări, cel mai mult Moldova exportă în România — 29,6% din exportul total, în Italia și Turcia — câte 9,4%, în Cehia — 8,6%, în Ucraina — 7,9%. Ponderea Germaniei constituie 3,6%, a Rusiei — 3,1%, iar a Bulgariei — 3%.

În structura exporturilor, conform rezultatelor pentru primele opt luni ale anului, lideri sunt următoarele mărfuri: mașini și aparate electrice și părțile acestora — 16%, semințe și fructe oleaginoase — 14%, legume și fructe — 10,2%, cereale și produse din cereale — 8,9%, îmbrăcăminte și accesorii — 8,5%, băuturi alcoolice și nealcoolice — 6,4%, mobilă și componentele acesteia — 3,7%, articole din substanțe minerale nemetalice — 3,0%, petrol, produse petroliere și produse similare — 2,2%.

Cel mai mult, în opt luni, a scăzut exportul de grăsimi și uleiuri vegetale (–64,6%), petrol și produse petroliere (–43,9%) și cereale și produse din cereale (–16,6%). În același timp, a crescut exportul de semințe și fructe oleaginoase — de 1,7 ori (până la 320 milioane de dolari), de minereuri metalice și deșeuri de metale — cu 43,4%, precum și de instrumente și aparate profesionale, științifice și de măsurare și control — cu 31,1%, și de produse metalice prelucrate — cu 23,6%.

În statistica recentă a exporturilor și importurilor este interesant faptul că în august s-a înregistrat o creștere semnificativă a exportului după o scădere considerabilă la începutul anului. Astfel, în ianuarie–februarie anul acesta, exportul a scăzut cu 14,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut; în ianuarie–aprilie — cu 11,3%; în ianuarie–iunie — cu 0,1%; în ianuarie–iulie — cu 5,7%; iar în ianuarie–august — cu 2,45%. Astfel, se poate spune că ritmul de scădere al exporturilor s-a încetinit.

Ce este în neregulă?

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a declarat pentru NewsMaker că, în pofida creșterii semnificative a exporturilor în luna august, aceasta a fost una „necalitativă”. „În august, exportul a crescut cu 60 de milioane de dolari, dar cea mai mare parte a acestei creșteri este reprezentată de floarea-soarelui și cereale. Am avut o recoltă bună, și în loc să o transformăm în ulei de floarea-soarelui, am exportat semințe”, a explicat Ioniță.

Dintre aspectele pozitive, expertul menționează creșterea exporturilor de îmbrăcăminte din Republica Moldova. Potrivit lui, în pofida scăderii semnificative de la începutul anului, exporturile ar putea înregistra, până la sfârșitul lui 2025, o creștere comparativ cu anul 2024, când acestea au însumat 2,7 miliarde de dolari. Totuși, a precizat el, volumul exporturilor nu va atinge nivelul record din 2022 — de 4,3 miliarde de dolari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: