Uniunea Transportatorilor și Drumarilor din Moldova solicită președintei Maia Sandu, prim-ministrei Natalia Gavrilița și speakerului Parlamentului Igor Grosu să discute cu autoritățile române în vederea găsirii unei soluții pentru fluidizării traficului la frontiera moldo-română.
Aceștia spun că până la declanșarea războiului în Ucraina, timpul de așteptare în vamă pentru operatorii de transport rutier internaționali de mărfuri era de 48 de ore, acum însă de 4 și chiar 5 zile.
„Situația creată reprezintă un impediment grav în contextul efectuării eficiente și în termen a curselor de tranport rutier internațional, precum și duce la imposibilitatea respectării timpului de muncă și de odihnă a șoferilor, fapt ce impune cheltuieli suplimentare majore pentru operatorii de transport rutier internațional de mărfuri”, spun transportatorii.
Mai mult, aceștia afirmă că este pus în pericol și exportul produselor perisabile.
Amintim că, la început de aprilie transportatorii moldoveni comunicau că trebuie să aștepte zeci de ore la vamă pentru a trece procedurile de control.Aceștia precizau că problema există de mai mult timp, însă s-a intensificat în contextul războiului din Ucraina.
La rândul lor, responsabilii români afirmau că lucrează la capacități maxime, dar nu pot face față fluxului.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
