WBTV

Trei ani de la dispariția Mădălinei Cojocari. Șef de poliție: „Scopul nostru a fost să o găsim, și nu ne vom opri până nu reușim”

Mădălina Cojocari, o fetiță din Cornelius, Carolina de Nord, avea 11 ani când a dispărut pe 21 noiembrie 2022, iar trei ani mai târziu autoritățile americane nu au reușit să stabilească ce s-a întâmplat cu ea. Dispariția rămâne un mister care frământă anchetatorii locali, de stat și federali.

Mădălina coborâse din autobuzul școlar chiar lângă casa ei și nu trebuia să meargă departe. La momentul dispariției, fetița era elevă în clasa a VI-a la Bailey Middle School și locuia cu mama ei, Diana Cojocari, și cu tatăl vitreg, Christopher Palmiter.

„Mădălina părea o fetiță normală de 11 ani, obișnuită. Avea prieteni, folosea puțin rețelele sociale. Nimic ieșit din comun pentru o fetiță de vârsta ei”, a spus șeful poliției din Cornelius, David Baucom într-un interviu pentru WBTV.

Dispariția a fost semnalată de școală abia după câteva săptămâni, când ofițerul de poliție școlară și consilierul școlar au încercat să o viziteze acasă. Diana Cojocari, mama fetiței, a apărut singură la școală și a declarat poliției că nu o mai văzuse pe fiica sa din seara zilei de 23 noiembrie 2022.

„Dacă nu ar fi existat acest demers al școlii, nu am fi știut că fetița lipsește”, a adăugat Baucom.

Ambii părinți au fost audiați imediat. Diana a explicat că a întârziat să raporteze dispariția din cauza unor tensiuni cu soțul, iar Chris Palmiter a spus că nu știa că Mădălina lipsește.

„Nu păreau disperați când vorbeam cu ei. Aceasta indică faptul că dețin mai multe informații despre locul în care se află Mădălina, dar nu le împărtășesc. Ce anume știu exact, nu știm încă. Sperăm să aflăm”, a declarat șeful Baucom.

Pe 17 decembrie 2022, ambii părinți au fost acuzați de neraportarea dispariției fetiței, conform legii Caylee, care prevede că dispariția unui copil trebuie raportată autorităților în termen de 24 de ore. Ulterior, Diana Cojocari și Christopher Palmiter au fost condamnați pentru această infracțiune. Diana s-a întors în Moldova, iar Palmiter rămâne în Cornelius.

Autoritățile americane nu au exclus posibilitatea ca anchetatorii să meargă în Moldova dacă apar indicii că fetița s-ar afla acolo.

„Nimic nu este exclus. Dacă ar apărea informații care să sugereze că Mădălina ar putea fi acolo, aș trimite anchetatori în Moldova fără ezitare”, a spus Baucom.

Trei ani mai târziu, există foarte puține dovezi despre ce s-a întâmplat cu Mădălina.

 „Nu există nici o dovadă că ar fi în viață. Nu există nici o dovadă că ar fi fost răpită. Nu există nici o dovadă că s-ar afla în prezent în Moldova”, a precizat Baucom.

Chiar dacă cazul rămâne nerezolvat, acesta nu este considerat un „cold case”.

„Nu va fi niciodată un cold case atâta timp cât lucrez aici și atâta timp cât această agenție îl investighează. Scopul nostru de la început a fost să o găsim pe Mădălina și nu ne vom opri până nu reușim”, a adăugat șeful poliției.

FBI continuă, de asemenea, investigațiile privind dispariția fetei.

***

Îmbrăcămintea, salteaua și fotografiile Mădălinei Cojocari, fetița dispărută în SUA în 2022, au ars în foc, arată mandatele. Potrivit WCNC probele cheie ar fi putut fi distruse în zilele după ce Mădălina Cojocari a fost văzută în viață pentru ultima dată.

Mandatele de percheziție obținute de sursa citată, legate de dispariția Mădălinei Cojocari dezvăluie că, cel puțin la început, ancheta s-a concentrat în jurul „presupunei exploatări sexuale”. De asemenea, acestea au dezvăluit că în zilele după ce Mădălina Cojocari a fost văzută ultima dată, salteaua, îmbrăcămintea, costumul de Halloween și fotografiile de familie au fost arse în fața casei din Cornelius.

Mandatele spun că a ars și un covor din dormitorul de rezervă al casei de la etaj. Tatăl vitreg al Mădălinei, Christopher Palmiter, a declarat în timpul procesului său din luna mai a anului trecut că mama Mădălinei, Diana Cojocari, ardea lucrurile mai des în acea perioadă.

„Mă duceam la foc și am văzut că sunt lucruri care nu se pot arde, cum ar fi căni din oțel inoxidabil și dulapuri, tot felul de lucruri metalice fiind arse în foc”, a spus Palmiter. „Erau destul de multe obiecte acolo, era un fel de mocnit și cred că am mers acolo sus a doua zi și toate acele obiecte au dispărut, chiar și cenușa a fost curățată”.

Mandatele mai relevă faptul că Diana Cojocari a plătit unui preot din Moldova suma totală de 4.000 de dolari în săptămânile de după dispariția Mădălinei, înainte și după ce a vorbit cu el la telefon mai mult de 10 minute. În timpul procesului pentru Palmiter, detectivul de poliție Cornelius Gina Patterson a mărturisit că banii Western Union au fost trimiși mamei Dianei Cojocari și unui preot în Moldova.

Totodată, Biroul de Investigații de Stat arată că anchetatorii au confiscat un telefon la sfârșitul lunii decembrie 2022. Analiza acelui dispozitiv a identificat un cont Discord cu 37 de mesaje necitite, se arată în mandat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Ana Revenco, despre dezinformarea rusească: „O să vă spun ceva ce nu apare niciodată în știri”

Dezinformarea rusească nu mizează, de regulă, pe falsuri „spectaculoase”, ci pe exploatarea dezamăgirii și a lipsei de încredere în rândul cetățenilor, susține directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (STRATCOM), Ana Revenco. Potrivit acesteia, scopul acestor campanii nu este doar să prezinte Federația Rusă într-o lumină favorabilă sau Uniunea Europeană într-una negativă, ci să descurajeze oamenii să se implice.

„Eu astăzi conduc instituția care se ocupă de comunicarea strategică a statului și contracararea dezinformării și o să vă spun ceva ce nu apare niciodată în titlurile de știri. Dezinformarea rusească nu lucrează cu falsuri spectaculoase. Nu. Ea lucrează cu un singur lucru – cu dezamăgirea, cu sentimentul că nimic nu merge, nimeni nimic nu face, ne e greu, nu se mișcă nimic și așa și va rămâne. Scopul nu este doar să ne convingă că Europa este rea, iar Federația Rusă este bună. Nu. Scopul în principal este să te facă să nu mai crezi suficient de puternic în ceva ca să acționezi. Iată această dezangajare a cetățenilor este un obiectiv foarte concret, operațional, măsurabil a fiecărei acțiuni, campanii – numiți-o cum vreți – de dezinformare la care noi suntem supuși în fiecare zi”, a declarat Ana Revenco.

Șefa STRATCOM a explicat că mesaje precum „nu se schimbă nimic” sau „cineva trebuie să facă ceva” pot fi semne ale influenței propagandei.

„Nu mai cred suficient de mult, să o facă ei. E greu. Cineva trebuie să facă ceva. Cineva, mereu altcineva. Dacă auziți așa ceva sau dacă o spuneți, e un indicator că propaganda rusă își face iarăși efectul. Nu spun asta cu acuzații, nu mă înțelegeți greșit, vă rog. V-am avertizat de la început – jobul meu este să apăs acolo unde doare. Odată ce cunoști acest mecanism, poți să-l contracarezi”, a mai declarat oficiala.

Totodată, ea a avertizat că războiul informațional „nu se termină odată cu votul și nu este câștigat de o instituție”: „El este câștigat de o societate care știe cine este și rămâne coerentă în fiecare zi, nu doar atunci când îți dai votul și pui ștampila”.

În același context, Ana Revenco a spus că Republica Moldova nu este doar un stat mic care încearcă să adere la UE, ci „testul cu turnesol al însăși Uniunii Europene”. Țara noastră este, spune ea, o probă a capacității UE de a apăra democrația într-o țară „în care tentaculele Federației Ruse sunt încă adânc înfipte”.

„Asta este miza. Nu doar pentru noi, ci pentru întregul proiect european. Dacă Moldova reușește, demonstrează că modelul reușește, că societățile din zona gri pot să aleagă și, mai important, pot ține această alegere și după ce au făcut alegerea. Dacă nu, Rusia câștigă un argument și mai puternic pe care, cu regret, îl are deja și pe care îl va folosi în fiecare zi, decenii”, a conchis șefa STRATCOM.

Amintim că Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării a fost creat pentru a coordona răspunsul statului la campaniile de dezinformare și pentru a consolida reziliența societății. Republica Moldova este vizată constant de astfel de acțiuni, în special în contextul războiului din Ucraina și al parcursului european. Aceste campanii sunt amplificate, mai ales, în perioadele electorale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: