Evan Vucci / AP / Scanpix / LETA

Trump anunță că va discuta cu Putin la telefon: a comunicat data și subiectele

Președintele american Donald Trump a anunțat că pe 18 martie va avea o convorbire telefonică cu omologul său rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Voi vorbi cu președintele Putin marți. În weekend s-a făcut multă muncă. Vrem să vedem dacă putem pune capăt acestui război. Poate vom reuși, poate nu, dar cred că avem șanse foarte bune”, a spus Trump.

El a precizat că intenționează să discute problema teritoriilor și „divizarea anumitor active” între Rusia și Ucraina.

„Vom discuta despre pământ. Vom discuta despre centrale electrice. Cred că multe dintre aceste lucruri sunt deja discutate de ambele părți, Ucraina și Rusia. Deja vorbim despre asta, despre divizarea anumitor active”, a spus Trump, răspunzând la o întrebare despre concesii din ambele părți și referindu-se la Centrala Nucleară de la Zaporojie, aflată sub controlul forțelor ruse.

***

Pe 11 martie, în Arabia Saudită, au avut loc negocieri între Ucraina și Statele Unite ale Americii. SUA au propus un armistițiu de 30 de zile, iar Ucraina a fost de acord „cu condiția acceptării și aplicării simultane de către Federația Rusă”. După aceasta Washingtonul a reluat ajutorul militar pentru Ucraina. După negocierile cu Ucraina, secretarul de stat al SUA Marco Rubio a declarat că propunerea de încetare a focului va fi transmisă Rusiei. 

Pe 12 martie, Kremlinul a declarat că analizează propunerile înaintate în cadrul negocierilor dintre Ucraina și SUA. Tot pe 12 martie, Casa Albă a anunțat că Steve Witkoff, emisarul special al președintelui american, va vizita Moscova „săptămâna aceasta” pentru negocieri cu partea rusă. Pe 14 martie, Kremlinul a confirmat că Vladimir Putin a avut o întrevedere pe 13 martie cu trimisul special al lui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Whitkoff. 

Tot pe 13 martie, președintele Federației Ruse Vladimir Putin a declarat că este de acord cu inițiativa americană privind un armistițiu de 30 de zile în Ucraina. În același timp, el a spus că „există nuanțe”. Putin a menționat mai multe aspecte: dacă Ucraina va folosi perioada armistițiului pentru a continua mobilizarea și a stoca arme, cine va da ordinele pentru încetarea luptelor, cine va monitorizarea încetarea focului și altele.

Pe 14 martie, Donald Trump a comunicat despre „negocieri foarte bune și productive cu Putin” și că „există toate șansele ca acest groaznic și sângeros război să se încheie”. Din mesajul postat pe rețelele de socializare nu era clar dacă Trump a discutat direct cu președintele Federației Ruse sau dacă este vorba despre negocierile dintre Putin și trimisul special al președintelui american, Steve Whitcoff. Kremlinul nu comunica, la acel moment, despre negocieri dintre Putin și Trump. Pe 14 martie, înainte de precizările lui Trump cu referire la negocieri, purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse Dmitri Peskov a precizat că data discuției dintre Putin și Trump nu a fost încă stabilită.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: