Noua tulpină a coronavirusului, denumită „Delta”, care a fost depistată pentru prima oară în India, a ajuns în Ucraina. Anunțul a fost făcut pe 23 iunie de către secretarul Consiliului național de securitate și apărare Alexei Danilov, citat de agenția Interfax.
Potrivit autorităților ucrainene, este vorba despre doi pacienți – o femeie de 66 de ani și fiul său de 16 ani, care s-au întors recent din Rusia. În prezent, cei doi sunt în spital, iar starea lor este stabilă.
„Avem patru laboratoare care pot depista noua tulpină – două private și două de stat. Nu avem teste speciale care să depisteze tulpina „indiană”, de aceea ne-am adresat Organizației Mondiale a Sănătății”, a precizat Danilov.
Autoritățile ucrainene au precizat că nu exclud că vor închide frontierele pentru țările în care tulpina „Delta” face ravagii.
***
Potrivit datelor OMS, varianta-delta a coronavirusului este cu 60% mai activă decât tulpina-alfa (cea descoperită în Marea Britanie). De asemenea, aceasta provoacă simptome mai pronunțate, însă savanții au precizat că este nevoie de un studiu suplimentar pentru a confirma aceste informații.
Precizăm că numărul de infectări cu COVID-19 din Republica Moldova a început să crească. Pe 22 iunie au fost înregistrate 45 de cazuri, iar pe 23 iunie – 92, inclusiv două din Rusia.
Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.
Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.
„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.
Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.
Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.
Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.
***
Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.
