Turcia cere Finlandei şi Suediei extrădarea a 33 de persoane

Turcia le va cere Finlandei şi Suediei extrădarea a 33 de persoane ce aparțin mișcărilor PKK şi FETO, pe care Ankara le consideră teroriste, a anunțat miercuri ministrul justiției, Bekir Bozdag, la o zi după semnarea unui memorandum între cele trei state prin care se deschide accesul acestor două țări nordice la NATO, informează AFP, citat de Europa Liberă România.

„În cadrul noului acord, vom cere Finlandei extrădarea a șase membri ai PKK şi a șase membri ai FETO. Suediei îi vom cere să extrădeze zece membri ai FETO şi 11 ai PKK”, a declarat ministrul.

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este plasat pe lista organizațiilor teroriste de către Ankara şi aliații săi occidentali.

FETO este acronimul mișcării fondate de predicatorul Fethullah Gülen, instalat în SUA şi considerat de președintele Recep Tayyip Erdogan ca instigatorul tentativei de puci din iulie 2016.

Marți, la Madrid, înaintea summit-ului NATO, Erdogan a avut o discuție de mai multe ore cu omologul său finlandez Sauli Niinisto şi cu premierul suedez Magdalena Andersson.

Turcia bloca aderarea celor două țări nordice la NATO, acuzându-le că adăpostesc militanți ai PKK şi FETO.

„Turcia a obținut ceea ce dorea”, şi anume „deplina cooperare” a Suediei şi Finlandei în lupta contra terorismului, a anunțat președinția turcă într-un comunicat.

De menționat că președintele finlandez Sauli Niinisto a anunțat, pe 28 iunie, că Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. El și premierul Suediei au avut o întrevedere cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, în urma căreia a fost făcut anunțul. Ulterior, comunică Digi24.ro, un oficial american a dezvăluit că președintele Joe Biden a fost implicat în negocierile „din culise” dintre cele două țări nordice și Turcia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău va lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: