Ucraina ar putea restricționa chiar zilele acestea importul de vinuri din Moldova. Oficial ucrainean: „Nu ne-au lăsat altă opțiune”

Ucraina ar putea introduce chiar zilele acestea licențierea importului de vin, struguri și alcool tare din Republica Moldova, ca reacție la interdicția impusă de Chișinău asupra cărnii de pasăre ucrainene. Declarațiile au fost făcute de viceministrul Economiei din Ucraina, Taras Visoțki, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă. Oficialul a precizat că proiectul de hotărâre ar putea fi aprobat la una dintre cele mai apropiate ședințe de guvern. Visoțki a adăugat că Ucraina rămâne deschisă dialogului și este gata să-și reconsidere decizia dacă și Moldova își va schimba poziția.

„Introducerea licențierii este de competența guvernului. De regulă, astfel de decizii intră în vigoare din ziua publicării, adică începând cu ziua următoare adoptării de către Guvern. În prezent, proiectul hotărârii se află în procedură de avizare între autoritățile centrale competente. După finalizarea acesteia, poate fi înaintat Guvernului, inclusiv în zilele următoare”, a menționat oficialul ucrainean.

Ucraina susține că decizia Moldovei de a interzice importul de carne de pasăre ucraineană este nejustificată, întrucât reziduurile de antibiotice au fost depistate doar în furaje, nu în carnea de pasăre propriu-zisă. Visoțki a precizat că Ucraina a desfășurat toate investigațiile necesare conform standardelor europene, lotul neconform a fost distrus, iar alte cazuri similare nu au mai fost identificate nici la producătorul în cauză, nici în altă parte a țării.

„Nu au fost identificate alte cazuri de reziduuri de antibiotice nici la acel producător, nici în alte părți ale țării. De asemenea, nu au fost depistate reziduuri de antibiotice în carnea de pasăre propriu-zisă, nici de către autoritățile ucrainene, nici de către partea moldovenească. În condițiile în care toate aceste informații au fost comunicate, iar o legătură directă între reziduurile dintr-un lot de furaje și producția de carne de pasăre nu a fost demonstrată, considerăm că decizia este nejustificată și poate fi calificată drept o măsură netarifară de restricționare a accesului pe piață”, a declarat Visoțki.

Întrebat dacă Ucraina ar putea anula măsura de licențiere în cazul în care Moldova își va revizui decizia, Visoțki a precizat că Kievul a informat deja săptămâna trecută reprezentanții Guvernului de la Chișinău despre intenția de a introduce licențierea, însă până în prezent nu a primit niciun răspuns oficial. Oficialul a subliniat că Ucraina rămâne deschisă dialogului, însă acțiunile părții moldovenești nu i-au lăsat altă opțiune decât să reacționeze în oglindă.

„Dacă vom constata reluarea dialogului și o abordare obiectivă în ceea ce privește comerțul cu Ucraina, suntem pregătiți să răspundem în mod similar în relația cu Republica Moldova. Aici există deschidere pentru dialog, dar faptul în sine și acțiunile părții moldovenești nu ne-au lăsat altă opțiune decât să reacționăm în oglindă, pentru că noi considerăm că acest lucru este nedrept și că este o restricție introdusă în mod nefondat, deoarece nu au existat dovezi concrete”, a declarat Visoțki.

Referitor la impactul economic, oficialul a precizat că pierderile vor fi comparabile pentru ambele părți. În 2025, exporturile de carne de pasăre ucraineană către Moldova au totalizat aproximativ 33 de milioane de dolari, iar exporturile moldovenești de vin și produse viticole către Ucraina — circa 40 de milioane de dolari.

Amintim că, pe 26 februarie, presa ucraineană a scris că Cabinetul de miniștri de la Kiev a pregătit un proiect de hotărâre care prevede introducerea unui regim de licențiere la importul strugurilor, vinului și alcoolului etilic și distilatelor din Republica Moldova.

În reacție, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a transmis că, în prezent, nu au fost impuse restricții asupra vinurilor și altor produse vitivinicole moldovenești pe piața din Ucraina și că nu a fost notificat oficial despre un eventual embargo. Instituția a mai spus că continuă dialogul cu autoritățile ucrainene.

Pe fundalul acestei situații tensionate, ANSA a dispus verificarea laptelui de vrac din Ucraina pentru a determina dacă conține reziduurilor de medicamente din grupa A2c (nitroimidazoli).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: