profashion.ru

UE ar putea ocoli veto-ul Ungariei în negocierile cu Moldova și Ucraina, pentru a depăși blocajul

Bruxelles-ul a salutat luni planul președintelui Consiliului European, António Costa, de a depăși blocajul creat de Ungaria și de a avansa negocierile de aderare ale Ucrainei și Moldovei, potrivit Politico.

Conform propunerii lui Costa, o majoritate calificată a statelor UE ar putea decide deschiderea „clusterelor de negociere” pentru cele două țări, fără a mai fi nevoie de unanimitate la fiecare etapă. În prezent, toate cele 27 de state membre trebuie să aprobe fiecare pas al procesului de aderare.

Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru extindere, a precizat: „Posibilitatea ca Consiliul să decidă prin majoritate calificată ar putea fi explorată pentru anumite etape intermediare ale procesului de extindere.”

Reducerea pragului necesar pentru a începe negocierile ar permite Ucrainei și Moldovei să demareze reformele necesare aliniării la standardele UE, chiar dacă unul sau doi membri se opun oficial. Diplomații UE consideră că propunerea lui Costa ar putea depăși blocajele repetate ale premierului ungar Viktor Orbán, ale cărui veto-uri au întârziat progresul celor două țări.

Mercier a avertizat: „Când o țară este împiedicată fără motive obiective, deși îndeplinește criteriile, credibilitatea întregului proces de extindere este pusă în pericol.”

Cluster-urile reprezintă etape-cheie în procesul de aderare, grupând cele 35 de capitole de negociere în șase domenii, precum drepturile fundamentale, piața internă și competitivitatea.

Comisia Europeană și-a arătat deschiderea pentru extinderea votului cu majoritate calificată, după apelurile liderilor UE pentru un proces de aderare mai rapid. În discursul său despre Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a menționat nevoia de QMV în anumite domenii, inclusiv politica externă, lăsând însă deschisă posibilitatea extinderii acestui mecanism și în alte arii.

Întrebată dacă aderarea Ucrainei și Moldovei ar putea intra în această categorie, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a răspuns: „Acest lucru ar putea fi într-adevăr explorat.”

***

Precizăm că, până acum, Moldova și Ucraina au parcurs procesul de aderare la UE la pachet. Cele două țări au obținut statutul de țări-candidate la aderare în iunie 2022, aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023, iar primele conferințe integuvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marchat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvernul Republicii Moldova

STRATCOM a publicat un ghid pentru profesori: printre exerciții propune lectura unui discurs al Maiei Sandu din PMAN

Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (STRATCOM Moldova), aflat în subordinea președintelui țării, a publicat un ghid pentru profesori. Produsul, despre integrarea valorilor naționale în școală, conține un set de exerciții practice și, potrivit STRATCOM, „răspunde unei necesități semnalate de profesori”.

„Ghidul pentru profesori privind integrarea valorilor naționale în școală” are 9 capitole. Potrivit Centrului, ghidul a fost elaborat în parteneriat cu reprezentanți ai mediului academic și conține un set de exerciții practice care pot fi folosite la disciplinele de bază, pentru toate nivelurile de învățământ: primar, gimnazial și liceal.

„Inițiativa răspunde unei necesități semnalate de profesori, de a integra valorile naționale în procesul educațional într-un mod firesc și relevant pentru disciplinele predate, fără de a încărca suplimentar programul”, a declarat Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării.

La începutul ghidului, profesorii sunt informați despre ce sunt valorile naționale, menționându-se că „ele exprimă continuitatea unei comunități care își cunoaște rădăcinile și își asumă viitorul”, dar și cum se văd valorile naționale în viața școlii: „când un copil alege să vorbească și să scrie corect în limba română, nu doar pentru notă, ci din respect pentru limba țării” sau „când în clasă se vorbește despre trecut și despre momente dificile cu adevăr și demnitate, fără ură și fără manipulare, astfel încât memoria să devină reziliență, nu dezbinare”. Totodată, se menționează ce nu sunt valorile naționale în școală: „lecții morale ținute de sus, cu ton de mustrare” sau „un proiect bifat pentru un raport”.

În primul capitol, „Limba și literatura română”, se menționează că „limba română este o valoare națională în sine, pentru că ea concentrează experiența istorică, spirituală și culturală”. „Ora de limba și literatura română nu este neutră și nu poate fi abordată ca o disciplină obișnuită. (…) Prin modul în care sunt alese textele, prin întrebările puse, prin felul în care sunt explicate cuvintele-cheie, profesorul contribuie la formarea unei suveranități interioare stabile, care nu este vulnerabilă la presiuni sau la schimbări de context”, se mai declară în primul capitol.

Totodată, sunt oferite diferite activități. Una dintre acestea, dedicată ciclului liceal, propune spre lectură un discurs al Maiei Sandu din 2025, din PMAN, de Ziua Independenței. Pe baza acestui discurs sunt propuse 8 sarcini.

În capitolul II, „Matematică”, se menționează că atunci „când poate calcula consumul de energie al clasei sau al școlii, când vede cât înseamnă risipa pe lună și pe an, matematica se transformă în respect pentru binele comun”. Celelalte capitole sunt la „Biologie”, „Chimie”, „Fizică”, „Geografie”, „Istoria românilor și universală”, „Științe”, „Limba străină”.

Potrivit Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, ghidul a fost realizat cu asistența financiară a Uniunii Europene.

***

Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a fost creat în 2023, la inițiativa președintei Maia Sandu. Inițial, instituția urma să poarte denumirea de Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei „Patriot”, însă, în urma consultărilor publice, proiectul a fost modificat. Astfel, Parlamentul a adoptat legea privind înființarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării pe 31 iulie 2023. Ulterior, denumirea instituției a fost schimbată în Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (STRATCOM). În iunie 2025, centrul a trecut în subordinea directă a președintelui țării.

Amintim că, pe 4 august 2026, Ana Revenco a anunțat că își încheie mandatul de directoare a STRATCOM, instituție pe care a condus-o timp de aproape trei ani. Detalii AICI. A doua zi, președinta Maia Sandu a semnat un decret privind numirea Lilianei Vițu în funcția de directoare. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: