profashion.ru

UE ar putea ocoli veto-ul Ungariei în negocierile cu Moldova și Ucraina, pentru a depăși blocajul

Bruxelles-ul a salutat luni planul președintelui Consiliului European, António Costa, de a depăși blocajul creat de Ungaria și de a avansa negocierile de aderare ale Ucrainei și Moldovei, potrivit Politico.

Conform propunerii lui Costa, o majoritate calificată a statelor UE ar putea decide deschiderea „clusterelor de negociere” pentru cele două țări, fără a mai fi nevoie de unanimitate la fiecare etapă. În prezent, toate cele 27 de state membre trebuie să aprobe fiecare pas al procesului de aderare.

Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru extindere, a precizat: „Posibilitatea ca Consiliul să decidă prin majoritate calificată ar putea fi explorată pentru anumite etape intermediare ale procesului de extindere.”

Reducerea pragului necesar pentru a începe negocierile ar permite Ucrainei și Moldovei să demareze reformele necesare aliniării la standardele UE, chiar dacă unul sau doi membri se opun oficial. Diplomații UE consideră că propunerea lui Costa ar putea depăși blocajele repetate ale premierului ungar Viktor Orbán, ale cărui veto-uri au întârziat progresul celor două țări.

Mercier a avertizat: „Când o țară este împiedicată fără motive obiective, deși îndeplinește criteriile, credibilitatea întregului proces de extindere este pusă în pericol.”

Cluster-urile reprezintă etape-cheie în procesul de aderare, grupând cele 35 de capitole de negociere în șase domenii, precum drepturile fundamentale, piața internă și competitivitatea.

Comisia Europeană și-a arătat deschiderea pentru extinderea votului cu majoritate calificată, după apelurile liderilor UE pentru un proces de aderare mai rapid. În discursul său despre Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a menționat nevoia de QMV în anumite domenii, inclusiv politica externă, lăsând însă deschisă posibilitatea extinderii acestui mecanism și în alte arii.

Întrebată dacă aderarea Ucrainei și Moldovei ar putea intra în această categorie, purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a răspuns: „Acest lucru ar putea fi într-adevăr explorat.”

***

Precizăm că, până acum, Moldova și Ucraina au parcurs procesul de aderare la UE la pachet. Cele două țări au obținut statutul de țări-candidate la aderare în iunie 2022, aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023, iar primele conferințe integuvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marchat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Alexandr Slusari

MMZ, cu autorizație pentru gestionarea deșeurilor până în 2026. Biroul de reintegrare: „Periodic își reia activitatea de producere”

Alexandr Slusari, membru al consiliului de administrație al Energocom din partea societății civile, a declarat că, pe 23 octombrie, Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită. Mai mult, el a precizat că autorizația uzinei pentru gestionarea deșeurilor a expirat zilele trecute. Biroul politici de reintegrare a menționat că uzina își reia periodic activitatea, însă doar pe perioade scurte și la capacități reduse. De cealaltă parte, Agenția de Mediu a precizat că autorizația uzinei a fost prelungită.

Slusari a scris pe Facebook că pe 23 octombrie Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită „a câta oară”. „Toți au uitat deja de promisiunile fostului prim-ministru RM, care iarna a declarat că noi acceptăm ca gazul să vină în stânga Nistrului doar pentru consumatorii casnici și că nu vom permite ca industria transnistreană să facă dumping, folosind gaz ieftin”, a adăugat Slusari.

El a mai spus că „acum a apărut un alt aspect important”. „La 20 octombrie 2025 a expirat autorizația privind gestionarea deșeurilor, eliberată pentru MMZ de Agenția de Mediu și alta nu a fost eliberată. Deci, Uzina Metalurgică și-a reluat activitatea ilegal. În mod normal, ar trebui să fie blocate toate importurile de deșeuri pentru MMZ, precum și livrările din malul drept al Nistrului. Plus, întreprinderea respectivă realmente nu poate activa, întrucăt toată materia primă a uzinei reprezintă deșeuri, care nu pot fi gestionate legal din 21 octombrie 2025. Sunt foarte curios dacă Agenția de Mediu a notificat Uzina Metalurgică din Râbnița că aceasta nu are dreptul să activeze, precum și Serviciul Vamal privind interzicerea importului deșeurilor pentru MMZ”, a menționat Slusari.

Pentru NewsMaker, Biroul politici de reintegrare a declarat că „Uzina Metalurgică din Râbnița periodic își reia activitatea de producere, dar aceasta are loc în perioade foarte scurte de timp și la capacități reduse de procesare a unor cantități mici de materie primă”. „Întreprinderea este în continuare incapabilă să-și restabilească potențialul de activitate din perioadele precedente”, a adăugat Biroul.

Agenția de Mediu a declarat că Uzina Metalurgică din Râbnița este supusă Legii emisiilor industriale din 2022. „Astfel, conform art.27 alin.(4) legii sus-menționate – „În cazul în care actul permisiv de mediu deținut expiră într-o perioadă de timp mai scurtă de 24 de luni, după intrarea în vigoare a prezentei legi, Agenția de Mediu, din oficiu, prelungește termenul de valabilitate a acestuia până la 24 de luni, înainte de emiterea autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu”, fapt care, a fost expus de organul emitent prin scrisoarea nr.11/2346/2024 din 25.10.2024, fiind prelungit termenul Autorizației pe perioada cuprinsă între 21.10.2025 și 20.10.2026”, a comunicat instituția.

Potrivit Agenției, autorizațiile de emisii a poluanților în atmosferă, folosință specială a apei și cele pentru gestionarea deșeurilor, care sunt valabile și nu urmau să expire expire în următorii 2 ani din data intrării în vigoare a legii, se extind automat pe o perioadă de 2 ani pentru ca operatorii economici să se conformeze noilor cerințe ale legii: elaborarea raportului de referință și elaborarea dosarului de fundamentare pentru obținerea autorizației integrate de mediu.

Conform agenției, „prelungirea autorizației nu reprezintă o nouă autorizare, iar operatorul este obligat să monitorizeze emisiile, gestionarea deșeurilor și calitatea apelor uzate, raportând periodic autorității”.

„Agenția va continua monitorizarea respectarea legislației, iar în cazul depistării abaterilor, IPM (nota red. Inspectoratul pentru Protecția Mediului) va interveni pentru tragerea la răspundere și asigurarea protecție mediului și a sănătății populației. (…) Conform informației prezentate de Laboratorul de referință a Agenției de Mediu, în ultimele 24 de ore, până la ora 12:00 în data de 23 octombrie, nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor concentrațiilor medii limită (pe 24 ore) la stațiile automate”, a precizat instituția.

***

Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaze naturale către Moldovagaz, care erau direcționate pe malul stâng al Nistrului.

În februarie, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că UE este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Detalii AICI.

Premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta UE. Recean a declarat că Tiraspolul a ales ca o firmă din Ungaria să livreze gaz regiunii. Se menționa că firma va livra gazul până la hotarul cu Republica Moldova în baza unui contract încheiat cu Moldovagaz. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a precizat că livrările de gaze din Ungaria vor fi posibile datorită unui credit acordat de Rusia.

Între timp, Chișinăul a decis să permită tranzitarea gazului către regiunea transnistreană. Se menționa că regiunea va primi zilnic 3 milioane de metri cubi de gaze, iar orice volum suplimentar va fi supus impozitării. „În cazul în care livrările de gaze naturale vor depăși limita de 3 milioane de metri cubi pe zi și corespunzător vor începe să lucreze industriile mari, atunci Guvernul de la Chișinău va impozita tranzacțiile”, declara Recean.

Amintim că, în luna martie, Alexandr Slusari declara că, la Uzina Metalurgică din Râbnița, a fost repornită hala de laminare a oțelului. El adăuga că a fost repornit și combinatul de ciment din Râbnița. „Așteptăm reacția prim-ministrului, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, comunica Slusari. În reacție, Guvernul a declarat că, dacă se vor confirma informațiile despre repornire, vor fi impuse „taxe de competiție”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: