UE și BEI vor învesti în anul 2023 peste €150 milioane în Republica Moldova. Cum vor fi utilizați banii

În anul 2023, Uniunea Europeană (UE) va oferi Republicii Moldova suport financiar în valoare 250 milioane de euro. De asemenea, împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI), va investi între 150 și 170 milioane de euro în energie, transport și infrastructura de sănătate a țării noastre. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 30 decembrie de către Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

„Încheiem încă un an plin de provocări și succese cu reconfirmarea angajamentului Uniunii Europene de a sprijini în continuare aspirațiile proeuropene ale Republicii Moldova”, se arată în mesajul Delegației UE.

Amintim că Ministerul Finanțelor a raportat la 30 decembrie că bugetul de stat al Republicii Moldova a primit în 2022 circa 671 milioane euro din surse externe și de la partenerii de dezvoltare, ceea ce reprezintă cu 422,9 milioane euro mai mult decât era planificat la începutul acestui an bugetar. Principala sursă de fonduri suplimentare a fost „Platforma de sprijin pentru Moldova”.

Pe parcursul anului 2022, au avut loc trei întâlniri ale platformei – la Berlin în aprilie, la București în iulie și la Paris în noiembrie.

Drept urmare, Republica Moldova a reușit să primească din surse externe circa 671 milioane euro. Fonduri suplimentare pentru sprijinirea bugetului Republicii Moldova au fost alocate de către Fondul Monetar Internațional (55,1 milioane euro și 33,2 milioane dolari), Banca Mondială (101,3 milioane euro și 9,24 milioane dolari), Comisia Europeană (75 milioane EUR), Agenția Franceză pentru Dezvoltare (75 milioane EUR), guvernul german (40 milioane EUR), guvernul României (10,49 milioane EUR) și guvernul polonez (20 milioane EUR).

În plus, s-au primit circa 199,7 milioane de lei de la partenerii externi ai Republicii Moldova într-un cont special deschis de Ministerul Finanțelor pentru a colecta donații pentru refugiații din Ucraina. Vorbim despre guvernele Elveției, Suediei, Lituaniei, Slovaciei și Estoniei.

De asemenea, până la sfârșitul anului, autoritățile moldovenești așteaptă asistență financiară de la guvernul SUA (30 milioane dolari) și cel norvegian (14 milioane dolari). Acești bani vor merge la bugetul de stat al Moldovei printr-un fond fiduciar creat de Banca Mondială.

Anul viitor, conform previziunilor Ministerului de Finanțe, Moldova ar trebui să primească asistență externă pentru încă 16,87 miliarde lei, din care un sfert sunt granturi. De asemenea, în cadrul celor trei conferințe „Platforma de sprijin pentru Moldova”, partenerii țării noastre au promis anul viitor să acorde asistență financiară în valoare de 1,4 miliarde de euro. Totodată, unii creditori externi: BEI, BERD, Banca Mondială, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, intenționează să sprijine proiectele de investiții în infrastructură din Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nicușor Dan a convocat Consiliul de Securitate. Cum va răspunde România dacă i se va mai încălca spațiul aerian

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost convocat, luni, de către președintele Nicușor Dan pentru joi, la ora 12.00. Reuniunea de la Palatul Cotroceni va avea ca subiect modul în care vor răspunde autoritățile în cazul încălcărilor spațiului aerian de către drone sau alte tipuri de aeronave.

Potrivit comunicatului transmis de către Administrația Prezidențială, pe ordinea de zi a ședinței se află:

  • Stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord și a cerințelor tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor tehnice pentru implementarea măsurilor de protecție;
  • Stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național și pentru stabilirea procedurii de informare cu privire la unele măsuri întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național.

„În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, se mai spune în comunicatul citat de hotnews.

Convocarea CSAT survine în contextul în care, pe 13 septembrie, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, iar armata română a ridicat avioane de la sol pentru interceptarea dronei.

La scurtă vreme după incident, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu preciza că, în ce privește procedura de doborâre a aeronavelor care intră în spațiul aerian românesc, detaliile vor fi stabilite în CSAT.

În cazul dronelor, decizia de doborâre poate fi luată și de către comandatul operațiunii de interceptare. În acest cadru, piloții celor două avioane F-16 care au decolat pentru interceptarea dronei aveau permisiunea să distrugă drona, dar decizia a rămas la latitudinea lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: