Ultimele zile de voting în concursul Notorium Wine Awards

La Concursul Notorium Wine Awards participă peste 700 de vinuri, spumante și divinuri moldoveneşti, premiate pentru calitate la nivel internaţional. În cadrul acestei competiții vor fi distinse cu Trofeul Notorium Wine Awards top 3 vinuri, la cele 10 categorii, cărora li se va conferi dreptul exclusiv de utilizare a stickerelor cu logotipul «Votat Vin / Spumant / Divin Recunoscut» şi «Voted Iconic Wine / Sparkling Wine / Divin».

Totodată, învingătorii Concursului vor fi promovaţi în reţelele de supermarketuri şi magazine specializate Fourchette, Fourchette Gourmet, Drink Stock, Boiar Wine Market, Green Hills şi Velmart.

Competiția se va desfășura pînă pe 25 septembrie curent. Este posibil de votat on-line zilnic un tip de vin în fiecare subcategorie.

Conform studiului de marketing «Votat Vin Recunoscut», realizat de Xplane Market Research Agency, pe un eşantion de 500 de interviuri, realizate la Chişinău, Bălţi şi Cahul, în perioada 8 — 25 august 2020:

— 64% din consumatorii din Moldova probabil ar cumpăra o băutură alcoolică marcată cu logotipul «Votat Vin / Spumant / Divin Recunoscut»;
— 73% din consumatorii din Moldova vor avea încredere în aceste băuturi alcoolice marcate cu logotipul «Votat Vin / Spumant / Divin Recunoscut»;
— 73% din consumatorii din Moldova vor recomanda aceste băuturi alcoolice marcate cu logotipul «Votat Vin / Spumant / Divin Recunoscut».

În baza acestor date se estimează o creştere cu 20% a vânzărilor pentru aceste produse şi creșterea loialităţii şi încrederii consumatorilor moldovenii în ele. Raportul în întregime care cuprinde rezultatele studiului poate fi accesat aici .

Toate beneficiile participării la Concursul Notorium Wine Awards le puteți afla aici.

Compania de Proprietate Intelectuală Intelstart şi partenerii săi, îndeamnă agenţii economici să transforme criza în oportunitate, participând la Concursul Vinurilor Recunoscute Notorium pentru a creşte vânzările, încrederea şi loialitatea consumatorilor.

Câștigătorii Concursului Notorium Wine Awards vor fi premiați în cadrul Galei de premiere la finele lunii noiembrie. Locaţia evenimentului va fi Restaurantul Richland, care curînd va anunţa marea deschidere a sa.

Pentru detalii accesați www.notorium.wine, solicitați informații de la organizatorii evenimentului la adresa de e-mail: [email protected] sau la numerele de telefon: +373.61.01.55.99, +373.60.00.70.50.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM. Sursă foto: GBM Online/ Игорь Кукуш/Igori Ivanovici

Un camion a fost cuprins de flăcări în Chișinău: ce spun pompierii (FOTO/VIDEO)

Un camion a fost cuprins de flăcări pe 3 mai, în apropierea fabricii Bucuria din Chișinău. La fața locului au intervenit două echipaje de pompieri, care au lichidat incendiul. În urma incendiului, 20% din camion a ars. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Liliana Pușcașu.

Serviciul 112 a fost alertat despre faptul că un camion a fost cuprins de flăcări pe strada Columna din capitală la ora 09:20. Potrivit purtătoarei de cuvânt a IGSU, la fața locului au intervenit două echipaje ale instituției. Acestea au lichidat incendiul la ora 10:01.

Urmare a incidentului, 20% din camion a ars. Victime nu au fost înregistrate.

Cauza incendiului nu a fost încă stabilită, urmând să fie determinată.

Tudor Mardei | NewsMaker

Președinta acuză „lipsă de curaj” în investigarea cazurilor de trădare de patrie în Moldova

Sancționarea pentru trădarea de patrie în Republica Moldova este de mult timp în lege, însă investigații pe trădare de patrie au fost puține. În acest sens, organele de drept trebuie să își schimbe atitudinea. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. „E cumva o lipsă de curaj din partea organelor de drept și aici mă refer și la procuratură și la justiție”, a adăugat șefa statului.

În cadrul interviului, Maia Sandu a fost întrebată dacă statul întreprinde acțiuni în privința celor care trădează patria. În context, șefa statului a ținut să precizeze că, în cazul celor doi ofițeri SIS aduși acasă în cadrul schimbului de deținuți, „sunt întrebări de ce acești doi oameni au fost reținuți” în Rusia, iar „Procuratura trebuie să ofere răspuns”.

Ulterior, președinta a spus ce trebuie să se întâmple „dincolo de reformele pe care le facem în instituții, inclusiv în Serviciul de Informații și Securitate”.

„Eu cred că organele de drept trebuie să își schimbe atitudinea, pentru că sancționarea pentru trădarea de patrie este în lege și este de mult timp, dar nu am văzut prea multe cazuri care să fie duse la bun sfârșit. Deci, investigații pe trădare de patrie am văzut foarte puține. E cumva o lipsă de curaj, dacă pot să spun așa, din partea organelor de drept și aici mă refer și la procuratură și la justiție, ca să sancționeze asemenea cazuri. Putem să presupunem și de ce s-a ajuns în această situație, pentru că am avut de-a lungul timpului, în funcții de răspundere, oameni care au fost implicați în trădare de patrie și, respectiv, au creat niște așteptări și în raport cu angajații acestor instituții că trebuie să se închidă ochii la trădarea de patrie”, a comunicat Maia Sandu.

La afirmația intervievatorului că un motiv ar fi și salariile mici, șefa statului a reacționat: „Eu nu sunt de acord aici. (…) În cadrul Serviciului de Informații și Securitate au existat întotdeauna, indiferent de cine a fost la conducerea țării, oameni care au fost patrioți și, indiferent de salariile pe care le-au avut, foarte mici sau poate un pic mai mari, ei și-au slujit țara. (…) Putem să demonstrăm și să arătăm cazuri când și la salarii mari, oamenii își vând țara, pentru că, sigur, Rusia are bani mult mai mulți decât Republica Moldova și întotdeauna poate să ofere… Și am văzut asta și în ultimele alegeri, despre câți bani s-au alocat și despre câți oameni au ales să-și vândă țara. Deci, salariile sunt un subiect important și încercăm să îmbunătățim situația, dar nu sunt o justificare pentru ca cineva să caute să câștige bani vânzându-și țara. Ce a lipsit în această țară sunt dovezi clare că trădarea de țară se sancționează și se sancționează dur”.

Tudor Mardei/NewsMaker

Maia Sandu, de Ziua Libertății Presei: „O democrație poate dăinui doar dacă există jurnaliști curajoși”

Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de mulțumire jurnaliștilor din Republica Moldova. Mesajul a fost adresat celor „care, prin eforturile lor, au contribuit la consolidarea rezilienței și la apărarea democrației, în condițiile unor atacuri fără precedent asupra dreptului Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul”.

„O democrație poate dăinui doar dacă există jurnaliști curajoși, corecți și dedicați. Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, le mulțumesc tuturor profesioniștilor din mass-media din țara noastră care, prin eforturile lor, au contribuit la consolidarea rezilienței și la apărarea democrației, în condițiile unor atacuri fără precedent asupra dreptului Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul”, a comunicat Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Potrivit șefei statului, „este îmbucurător că seriozitatea presei noastre se reflectă în evoluția din Indexul Libertății Presei al organizației „Reporteri fără Frontiere” (RSF), unde țara noastră a urcat în acest an cu patru poziții, până pe locul 31”. „Am obținut astfel cel mai bun scor dintre statele candidate pentru aderare la Uniunea Europeană și suntem singura țară din regiune încadrată la categoria „satisfăcător”. Mai avem însă mult de lucru, mai ales în contracararea instrumentelor tot mai sofisticate de răspândire a falsurilor și dezinformării, menite să manipuleze opinia publică”, a adăugat președinta.

Maia Sandu a mai declarat că „libertatea de exprimare nu poate fi echivalată cu libertatea de a răspândi minciuni, iar protejarea adevărului rămâne o responsabilitate a întregii societăți”. „Pentru a ne apăra valorile, este esențial să construim o colaborare solidă între presă, instituții și cetățeni — pe bază de încredere, respect reciproc și a unui angajament fără echivoc pentru democrație și binele comun”, a conchis șefa statului.

***

Amintim că Republica Moldova a urcat cu patru poziții în Indexul mondial al libertății presei pentru anul 2026, publicat pe 30 aprilie de organizația Reporteri fără Frontiere. Astfel, dacă în 2025 țara noastră se afla pe locul 35, în 2026 a ajuns pe locul 31. Totodată, situația privind libertatea presei în Republica Moldova este catalogată drept „satisfăcătoare”. Clasamentul este condus de Norvegia, urmată de Olanda, Estonia, Danemarca și Suedia. România se află pe locul 49, iar Ucraina pe locul 55.

Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale

Judocanul Victor Sterpu, carabinier moldovean, a obținut medalia de bronz la Grand Slam-ul de la Dushanbe

Judocanul moldovean Victor Sterpu, angajat al Inspectoratului General de Carabinieri, a obținut medalia de bronz la Grand Slam-ul de la Dushanbe, Tadjikistan. Potrivit Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale, aceasta este prima medalie obținută de Republica Moldova în acest an la un turneu de Grand Slam.

Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a precizat că Victor Sterpu a obținut medalia de bronz la categoria -81 kg.

Comitetul Național Olimpic și Sportiv a declarat că Victor Sterpu a obținut trei victorii în categoria de greutate 81 kg, în fața lui Arsen Anarbekov (Kîrgîstan), Joshue de Lange (Țările de Jos) și Askar Narkulov (Kazahstan), fiind învins în semifinale de austriacul Bernd Fasching. Potrivit Comitetului, în aceiași categorie de greutate, judocanul moldovean Petru Pelivan a cedat în recalificări în fața kazahului Askar Narkulov. „În cazul unei victorii, Petru Pelivan s-ar fi duelat în meciul pentru medalia de bronz cu Victor Sterpu”, a precizat Comitetul.

Potrivit Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale, Victor Sterpu a adus astfel prima medalie a Republicii Moldova din acest an într-un turneu de Grand Slam.

screenshot

„Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om”. Maia Sandu, despre eliberarea lui Balan și reacțiile din societate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu regretă decizia de a-l schimba pe fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, în cadrul operațiunii prin care au fost aduși acasă doi ofițeri ai SIS, reținuți anterior în Rusia. Potrivit șefei statului, aceștia sunt „doi cetățeni loiali Republicii Moldova”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jurnal Politic”, un nou format video publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. Menționăm că, în urma schimbului de deținuți, Moldova i-a readus acasă pe cei doi ofițeri SIS. În schimb, au fost predați Alexandru Balan și Nina Popova.

În cadrul interviului, Maia Sandu s-a referit la operațiunea internațională, care a implicat, inclusiv, aducerea în Republica Moldova a celor doi ofițeri SIS, reținuți anterior în Rusia. „A fost un stres mare, pentru că este vorba de viața unor oameni nevinovați. (…) Am răsuflat ușurat atunci când am primit informație despre faptul că cetățenii noștri au intrat pe teritoriul Poloniei. Mă bucur că această operațiune a reușit. A fost o operațiune complicată. (…) S-a lucrat mult, au existat multe riscuri”, a comunicat șefa statului.

Solicitată să comenteze unele reacții din societate potrivit cărora, în cadrul schimbului de deținuți, nu ar fi trebuit eliberat fostul adjunct al SIS, pe motiv că acesta a avut acces la informații privind securitatea Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat: „Atunci când se pune la îndoială necesitatea de a oferi un fost angajat al SIS-ului pe motiv că acesta deține informații, eu vreau să vă spun că această persoană a avut până acum foarte mult timp ca să „vândă” informații despre Republica Moldova, din păcate. (…) În ultimii ani s-a lucrat foarte mult pentru ca instituțiile statului și Serviciul de Informații și Securitate să se curățe de persoane care nu sunt loiale statului. (…) Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om pe doi cetățeni loiali ai Republicii Moldova”.

Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

În urma schimbului de deținuți, Moldova a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. 

Presa internațională a scris că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.

Pe 29 aprilie, Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea R. Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI

Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut AICI o sinteză a reacțiilor.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: