Istock

Un copil din Orhei diagnosticat cu rujeola; alți trei – internați cu suspecție. De câte doze de vaccin dispune R. Moldova?

Un copil în vârstă de opt ani, din raionul Orhei, a fost diagnosticat cu rujeola. Între timp, alte trei cazuri suspecte sunt în proces de investigare și monitorizare. Este vorba de un copil din raionul Orhei, în vârstă de 9 luni, un copil din raionul Fălești, în vârstă de 3 ani și un copil din raionul Ceadîr-Lunga, în vârstă de 9 ani. Toți patru minori au fost internați în spital, a confirmat pentru NM vice-directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Veaceslav Guțu.

„Avem înregistrat un caz de rujeola, în raionul Orhei, la o fetiță de opt ani. Trei cazuri suspecte sunt în proces de investigare. Toate cazurile sunt spitalizate, izolate, urmează să colectăm probele și să le investigăm”, a declarat Veaceslav Guțu pentru NM.

Vicedirectorul ANSP a precizat pentru NM că doar unul dintre cei trei minori suspectați este vaccinat împotriva rujeolei. Este vorba de copilul de 3 ani, din raionul Fălești. În cazul copilului de 9 ani deocamdată nu a fost stabilit statutul vaccinal, iar copilul de 9 luni – nu este eligibil pentru vaccinare.

„Surse de infecție pentru aceste cazuri încă nu am putut depista. Copiii mici nu au călătorit și nici nu au fost în contact cu cazuri suspecte sau cazuri confirmate de rujeola”, a mai declarat Guțu.

ANSP recomandă vaccinarea contra rujeolei, în condițiile în care virusul este extrem de contagios.

„Tratament specific contra acestui virus nu există și doar vaccinarea este unica metodă de profilaxie. La moment, la nivel național sunt în jur de 100 de mii de doze de vaccin contra ROR. Vaccinul se administrează de la vârsta de un an. Responsabili de vaccinare sunt medicii de familie din centrele de sănătate”, a conchis Veaceslav Guțu.

Rujeola este considerată o infecție contagioasă, care se transmite pe cale aeriană de la persoana bolnavă. Se manifestă prin febră înaltă, ochi inflamați, frică de lumină, lăcrimare, eliminări din nas, tuse uscată iar în a treia sau a patra zi de boală se asociază cu pete roșii la nivelul pielii, care apar, inițial, în regiunea feței și a gâtului, iar apoi se extind pe tot corpul.

Menționăm că la sfârșitul anului trecut în România a fost declarată epidemie de rujeolă, fiind înregistrate 3 decese, la doi copii de 7 luni și la un adult de 35 de ani. În total, în țara noastră, în 2023 au fost confirmate 3 cazuri de rujeola.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Eforturi sortite eșecului”: Reacția Rusiei la noul pachet de sancțiuni impus de UE

Ministerul rus de Externe a reacționat vineri seară, 18 iulie, la adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană, calificând noile măsuri drept „nelegitime” și ineficiente. Într-un comunicat, Moscova a declarat că UE continuă un „curs confruntațional” care se întoarce „ca un bumerang” împotriva propriei economii.

„Uniunea Europeană a smuls cu greu un nou, al 18-lea la număr, „pachet” de măsuri restrictive nelegitime. Cuvântul smuls nu este aici doar o figură de stil, ci reflectă fidel procesul epuizant prin care statele membre ale UE se supun de fiecare dată, în speranța zadarnică de a aplica un lovitură devastatoare economiei ruse. Trebuie reiterat că toate aceste eforturi sunt sortite eșecului încă de la început. Ele nu doar că nu vor avea efectul scontat, dar vor continua să agraveze starea deja deplorabilă a economiei europene”, se arată în reacția diplomației ruse.

Ministerul susține că noile restricții privind importul de produse petroliere din țări terțe, obținute din petrol rusesc, vor duce „inevitabil” la o creștere a prețurilor la combustibil pe piața UE.

„Acest lucru va duce la o scădere și mai accentuată a competitivității economiei europene. Un alt exemplu absurd este includerea în regimul de sancțiuni al UE a gazoductelor „Nord Stream 1” și „Nord Stream 2”, distruse în septembrie 2022. Este de remarcat că banii pentru implementarea acestor proiecte au fost furnizați de mari companii europene în calitate de acționari – un fapt care, evident, nu îi preocupă pe birocrații europeni. În plus, gazoductele nu pot fi operate în prezent, iar singura conductă rămasă din „Nord Stream 2” nici măcar nu are autorizația necesară din partea autorităților de reglementare. De aici și cinismul deosebit al acestor sancțiuni”, susțin autoritățile de la Moscova.

Ministerul rus de Externe cere UE să „recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina”, afirmând că responsabilitatea pentru declanașarea acesteia „revine chiar Bruxellesului”.

În interesul său, UE ar trebui să renunțe la cursul său confruntațional, care se întoarce împotriva ei ca un bumerang, și să recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina – responsabilitatea pentru declanșarea căreia revine chiar Bruxellesului. Fără acest pas, o reglementare viabilă a conflictului din Ucraina este imposibilă”, se mai arată în declarație.

Aminrim că Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: