Istock

Un copil din Orhei diagnosticat cu rujeola; alți trei – internați cu suspecție. De câte doze de vaccin dispune R. Moldova?

Un copil în vârstă de opt ani, din raionul Orhei, a fost diagnosticat cu rujeola. Între timp, alte trei cazuri suspecte sunt în proces de investigare și monitorizare. Este vorba de un copil din raionul Orhei, în vârstă de 9 luni, un copil din raionul Fălești, în vârstă de 3 ani și un copil din raionul Ceadîr-Lunga, în vârstă de 9 ani. Toți patru minori au fost internați în spital, a confirmat pentru NM vice-directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Veaceslav Guțu.

„Avem înregistrat un caz de rujeola, în raionul Orhei, la o fetiță de opt ani. Trei cazuri suspecte sunt în proces de investigare. Toate cazurile sunt spitalizate, izolate, urmează să colectăm probele și să le investigăm”, a declarat Veaceslav Guțu pentru NM.

Vicedirectorul ANSP a precizat pentru NM că doar unul dintre cei trei minori suspectați este vaccinat împotriva rujeolei. Este vorba de copilul de 3 ani, din raionul Fălești. În cazul copilului de 9 ani deocamdată nu a fost stabilit statutul vaccinal, iar copilul de 9 luni – nu este eligibil pentru vaccinare.

„Surse de infecție pentru aceste cazuri încă nu am putut depista. Copiii mici nu au călătorit și nici nu au fost în contact cu cazuri suspecte sau cazuri confirmate de rujeola”, a mai declarat Guțu.

ANSP recomandă vaccinarea contra rujeolei, în condițiile în care virusul este extrem de contagios.

„Tratament specific contra acestui virus nu există și doar vaccinarea este unica metodă de profilaxie. La moment, la nivel național sunt în jur de 100 de mii de doze de vaccin contra ROR. Vaccinul se administrează de la vârsta de un an. Responsabili de vaccinare sunt medicii de familie din centrele de sănătate”, a conchis Veaceslav Guțu.

Rujeola este considerată o infecție contagioasă, care se transmite pe cale aeriană de la persoana bolnavă. Se manifestă prin febră înaltă, ochi inflamați, frică de lumină, lăcrimare, eliminări din nas, tuse uscată iar în a treia sau a patra zi de boală se asociază cu pete roșii la nivelul pielii, care apar, inițial, în regiunea feței și a gâtului, iar apoi se extind pe tot corpul.

Menționăm că la sfârșitul anului trecut în România a fost declarată epidemie de rujeolă, fiind înregistrate 3 decese, la doi copii de 7 luni și la un adult de 35 de ani. În total, în țara noastră, în 2023 au fost confirmate 3 cazuri de rujeola.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: