Istock

Un copil din Orhei diagnosticat cu rujeola; alți trei – internați cu suspecție. De câte doze de vaccin dispune R. Moldova?

Un copil în vârstă de opt ani, din raionul Orhei, a fost diagnosticat cu rujeola. Între timp, alte trei cazuri suspecte sunt în proces de investigare și monitorizare. Este vorba de un copil din raionul Orhei, în vârstă de 9 luni, un copil din raionul Fălești, în vârstă de 3 ani și un copil din raionul Ceadîr-Lunga, în vârstă de 9 ani. Toți patru minori au fost internați în spital, a confirmat pentru NM vice-directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Veaceslav Guțu.

„Avem înregistrat un caz de rujeola, în raionul Orhei, la o fetiță de opt ani. Trei cazuri suspecte sunt în proces de investigare. Toate cazurile sunt spitalizate, izolate, urmează să colectăm probele și să le investigăm”, a declarat Veaceslav Guțu pentru NM.

Vicedirectorul ANSP a precizat pentru NM că doar unul dintre cei trei minori suspectați este vaccinat împotriva rujeolei. Este vorba de copilul de 3 ani, din raionul Fălești. În cazul copilului de 9 ani deocamdată nu a fost stabilit statutul vaccinal, iar copilul de 9 luni – nu este eligibil pentru vaccinare.

„Surse de infecție pentru aceste cazuri încă nu am putut depista. Copiii mici nu au călătorit și nici nu au fost în contact cu cazuri suspecte sau cazuri confirmate de rujeola”, a mai declarat Guțu.

ANSP recomandă vaccinarea contra rujeolei, în condițiile în care virusul este extrem de contagios.

„Tratament specific contra acestui virus nu există și doar vaccinarea este unica metodă de profilaxie. La moment, la nivel național sunt în jur de 100 de mii de doze de vaccin contra ROR. Vaccinul se administrează de la vârsta de un an. Responsabili de vaccinare sunt medicii de familie din centrele de sănătate”, a conchis Veaceslav Guțu.

Rujeola este considerată o infecție contagioasă, care se transmite pe cale aeriană de la persoana bolnavă. Se manifestă prin febră înaltă, ochi inflamați, frică de lumină, lăcrimare, eliminări din nas, tuse uscată iar în a treia sau a patra zi de boală se asociază cu pete roșii la nivelul pielii, care apar, inițial, în regiunea feței și a gâtului, iar apoi se extind pe tot corpul.

Menționăm că la sfârșitul anului trecut în România a fost declarată epidemie de rujeolă, fiind înregistrate 3 decese, la doi copii de 7 luni și la un adult de 35 de ani. În total, în țara noastră, în 2023 au fost confirmate 3 cazuri de rujeola.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: