Facebook/Petru Frunze

Un deputat PAS explică de ce nu se regăsește în lista pentru parlamentare: „Avem o misiune comună”

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Petru Frunze a publicat pe 20 iulie, pe Facebook, un mesaj cu privire la absența sa de pe lista candidaților PAS pentru alegerile parlamentare din toamnă. Politicianul a declarat că decizia ca el să nu fie printre concurenții formațiunii a fost luată în baza propunerii sale, însă nu a precizat motivul din spatele acesteia. Totodată, Frunze a spus că îi susține pe „toți” candidații PAS la scrutin.

Petru Frunze a menționat că, de la fondarea Partidului Acțiune și Solidaritate, a avut un rol activ în cadrul partidului, ocupând mai multe funcții. Acesta a subliniat că a fost primar și deputat, timp de două mandate, din partea PAS.

Sunt mândru de ce am realizat. (…) După două mandate de primar și două de deputat, am simțit că este timpul pentru o nouă etapă. Decizia de a nu candida pentru un nou mandat a fost luată în baza propunerii mele, decizie pe care o respect. Cred că este o alegere bună, la fel ca toate cele pe care le-am luat în cariera mea politică”, a declarat el.

Acesta a spus că își va duce până la capăt actualul mandat de deputat și va continua să activeze în continuare în calitate de președinte al Organizației Teritoriale PAS Ialoveni și membru al Biroului Politic Național al formațiunii.

Politicianul a declarat că îi susține pe „toți” candidații partidului pentru alegerile parlamentare din toamnă și le dorește succes.

Dragi prieteni, avem o misiune comună, să câștigăm aceste alegeri pentru ca Moldova să devină, în 2028, membră a Uniunii Europene. Împreună reușim!”, a declarat Petru Frunze.

Amintim că, pe 20 iulie, Consiliul Politic Național al Partidului Acțiune și Solidaritate a aprobat lista candidaților pentru alegerile parlamentare. Primul pe listă este liderul PAS, Igor Grosu, care este urmat de prim-ministrul Dorin Recean. Printre concurenții formațiunii se mai numără actuali miniștri și deputați, personalități din domeniul culturii și educației, ex-membri ai Platformei DA și alții. Pe lângă Petru Frunze, pe lista pentru scrutinul din toamnă lipsesc și alți deputați PAS din ultima legislatură, printre care Iulia Dascălu, Vasile Șoimaru și Oazu Nantoi.

În cursul aceleiași zile, Iulia Dascălu a publicat un videoclip în care s-a arătat nemulțumită de faptul că nu se regăsește pe lista formațiunii pentru alegerile parlamentare din această toamnă. Politiciana, care a participat la reuniunea Consiliului Politic Național PAS, a declarat că colegii săi de partid nici măcar nu i-au mulțumit pentru activitatea sa din ultima legislatură și că s-a simțit ca „un ciorap care s-a rupt și a fost aruncat la tomberon”.

Tot pe 20 iulie, Partidul Acțiune și Solidaritate a depus la Comisia Electorală Centrală documentele pentru înregistrarea în campania electorală.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: