Facebook/Petru Frunze

Un deputat PAS explică de ce nu se regăsește în lista pentru parlamentare: „Avem o misiune comună”

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Petru Frunze a publicat pe 20 iulie, pe Facebook, un mesaj cu privire la absența sa de pe lista candidaților PAS pentru alegerile parlamentare din toamnă. Politicianul a declarat că decizia ca el să nu fie printre concurenții formațiunii a fost luată în baza propunerii sale, însă nu a precizat motivul din spatele acesteia. Totodată, Frunze a spus că îi susține pe „toți” candidații PAS la scrutin.

Petru Frunze a menționat că, de la fondarea Partidului Acțiune și Solidaritate, a avut un rol activ în cadrul partidului, ocupând mai multe funcții. Acesta a subliniat că a fost primar și deputat, timp de două mandate, din partea PAS.

„Sunt mândru de ce am realizat. (…) După două mandate de primar și două de deputat, am simțit că este timpul pentru o nouă etapă. Decizia de a nu candida pentru un nou mandat a fost luată în baza propunerii mele, decizie pe care o respect. Cred că este o alegere bună, la fel ca toate cele pe care le-am luat în cariera mea politică”, a declarat el.

Acesta a spus că își va duce până la capăt actualul mandat de deputat și va continua să activeze în continuare în calitate de președinte al Organizației Teritoriale PAS Ialoveni și membru al Biroului Politic Național al formațiunii.

Politicianul a declarat că îi susține pe „toți” candidații partidului pentru alegerile parlamentare din toamnă și le dorește succes.

„Dragi prieteni, avem o misiune comună, să câștigăm aceste alegeri pentru ca Moldova să devină, în 2028, membră a Uniunii Europene. Împreună reușim!”, a declarat Petru Frunze.

Amintim că, pe 20 iulie, Consiliul Politic Național al Partidului Acțiune și Solidaritate a aprobat lista candidaților pentru alegerile parlamentare. Primul pe listă este liderul PAS, Igor Grosu, care este urmat de prim-ministrul Dorin Recean. Printre concurenții formațiunii se mai numără actuali miniștri și deputați, personalități din domeniul culturii și educației, ex-membri ai Platformei DA și alții. Pe lângă Petru Frunze, pe lista pentru scrutinul din toamnă lipsesc și alți deputați PAS din ultima legislatură, printre care Iulia Dascălu, Vasile Șoimaru și Oazu Nantoi.

În cursul aceleiași zile, Iulia Dascălu a publicat un videoclip în care s-a arătat nemulțumită de faptul că nu se regăsește pe lista formațiunii pentru alegerile parlamentare din această toamnă. Politiciana, care a participat la reuniunea Consiliului Politic Național PAS, a declarat că colegii săi de partid nici măcar nu i-au mulțumit pentru activitatea sa din ultima legislatură și că s-a simțit ca „un ciorap care s-a rupt și a fost aruncat la tomberon”.

Tot pe 20 iulie, Partidul Acțiune și Solidaritate a depus la Comisia Electorală Centrală documentele pentru înregistrarea în campania electorală.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: