Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman a expediat un demers în adresa premierului Ion Chicu și a ministrului Educației, Igor Șarov. Gherman a solicitat autorităților să fie revizuit programul de activitate a grădinițelor astfel încât acesta să fie în concordanță cu regimul de lucru al părinților.
„Noul orar de la 8.30 până la 15.30, în loc să ușureze situația familiilor cu copii mici, o complică și mai tare”, susține Doina Gherman.
„Majoritatea părinților lucrează în intervalul 8:00 – 18:00, câte 8 ore pe zi, fără a include ora pentru masă. Plus la aceasta mai e nevoie și de timp pentru a ajunge la serviciu și înapoi la grădiniță. Printr-un simplu calcul matematic înțelegem că părinții au nevoie de cel puțin 10 ore. Prin urmare aflarea copiilor în instituție nu mai mult de 5-7 ore pe zi este în dezacord cu regimul de lucru al acestora”, a declarat aceasta.
În acest sens, deputata a solicitat revizuirea dispozițiilor cu privire la regimul de activitate al instituțiilor de educație timpurie.
facebook.com/doina.gherman
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.
„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.
Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.
„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.
Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii MoldovaMinisterul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
