Un moldovean, rănit în conflictul din Israel: Mergeam pe bicicletă când a căzut o rachetă

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile o serie de sesizări cu privire la aspecte-cheie ale numirii judecătorilor CC, dar și persoane asociate măsurilor restrictive internaționale. Înalta Curte a decis că judecătorii CC pot deține funcția două mandate consecutive și nu a găsit temei pentru introducerea unei verificări obligatorii (vetting) sau pentru crearea unor comisii independente de selectare a candidaților. De asemenea, Curtea Constituțională a considerat legală includerea cetățenilor Republicii Moldova în lista subiecților asociați sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Precizările au fost făcute de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă din 18 septembrie.

Numirea judecătorilor CC

Procedura de numire a judecătorilor CC a fost contestată anterior de deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Una dintre principalele sesizări se referea la norma legală care permite judecătorilor Curții Constituționale să dețină această funcție timp de două mandate. Autorul sesizării susținea că această prevedere subminează independența judecătorilor.

Totuși, Curtea Constituțională a avut o altă opinie. Domnica Manole a spus că, în decizia sa, instanța a subliniat că Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, dar nu prevede o limitare expresă a numărului de mandate, ca în cazul altor funcții înalte.

„Curtea a constatat că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod numirea unui judecător pentru al doilea mandat afectează independența judecătorilor. Mai mult, Curtea a reținut că durata mandatului judecătorilor constituționali nu coincide cu durata mandatului autorităților politice care au competența să-i numească în funcție, aceasta reprezentând o garanție suplimentară pentru independența lor. Prin urmare, dispoziția legală care permite două mandate pentru funcția de judecător constituțional nu contravine Constituției”, a menționat președinta CC.

Au fost respinse, de asemenea, cererile privind introducerea prin lege a obligativității unui concurs public pentru selectarea judecătorilor constituționali, crearea unei comisii de selecție independente și implementarea procedurii de vetting pentru candidați. Înalta Curte consideră că Constituția atribuie în mod clar competențe de numire celor trei autorități competente — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — și nu obligă legislatorul să introducă asemenea proceduri.

„Cu privire la vetting-ul judecătorilor constituționali, Curtea a reținut că, deși în alte state vetting-ul judecătorilor constituționali a fost considerat ca având un scop legitim, obligativitatea acestuia nu decurge din prevederile Constituției Republicii Moldova invocate de autorul sesizării”, a spus Manole.

Cu privire la interzicerea ex-membrilor de partid să devină judecători CC, Curtea Constituțională a făcut trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, subliniind că apartenența la un partid în trecut nu trebuie să constituie un obstacol, cu condiția ca magistratul să înceteze orice activitate politică înainte de depunerea jurământului.

Amintim că, în iunie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au numit cinci din cei șase judecători noi ai Curții Constituționale. Trei dintre dintre aceștia sunt magistrați ai Înaltei Curți cărora le expirau mandatele. Anterior, NM a relatat cine a intrat în componența „nou-veche” a Curții Constituționale, ce acuzații au înaintat societatea civilă și opoziția autorităților și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Lista SIS

În cadrul briefing-ului, Domnica Manole a comunicat că obiecțiile formulate față de Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale au fost, de asemenea, declarate inadmisibile. Reclamanții au contestat procedurile și criteriile de includere a persoanelor fizice sau juridice pe lista subiecților afiliația sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate, invocând încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil.

„Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate. Curtea a observat că persoanele vizate au putut contesta ordinul Serviciului de Informații și Securitate de includere în listă în fața instanțelor de judecată, fapt care dovedește că dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat, conform garanțiilor din Codul administrativ”, a declarat Domnica Manole.

Potrivit ei, autorii obiecțiilor nu au demonstrat modul în care normele contestate le-ar afecta alte drepturi. Aceasta a subliniat că o simplă enumerare a articolelor Constituției, fără argumente clare, nu constituie o critică veritabilă, iar Curtea nu-i poate substitui, în acest sens, pe autori.

În plus, președinta Curții Constituționale a menționat că prevederile contestate ale legii nu încalcă accesul la justiție, principiul nediscriminării sau prezumția de nevinovăție, deoarece nu sunt sancțiuni penale, ci măsuri preventive de securitate. Conform ei, Curtea nu a putut la o analiză în fond pe baza criticilor formulate, deoarece autorii nu au prezentat argumentele de rigoare.