Tudor Mardei/NewsMaker

Un nou împrumut pentru Moldova din partea UE: €244 mln pentru termoficarea din Chișinău și un spital la Cahul

Republica Moldova va beneficia de două împrumuturi în valoare totală de peste 244 milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiții (BEI Global), pentru modernizarea sistemului de termoficare din Chișinău și pentru construirea unui nou spital regional la Cahul.

Potrivit unui comunicat al Băncii Europene de Investiții, un împrumut de 143,5 milioane de euro va finanța modernizarea rețelei de termoficare din capitală. Termoelectrica va implementa proiectul prin înlocuirea sistemelor verticale învechite din blocurile de apartamente cu conducte orizontale, instalarea de puncte termice individuale și îmbunătățirea rețelelor de distribuție din clădiri. Se preconizează că aceste măsuri vor reduce consumul de energie cu 25%, vor micșora facturile la încălzire și vor diminua emisiile de gaze cu efect de seră cu 7% în următoarele două decenii.

Alte 101 milioane de euro vor fi alocate pentru construcția spitalului din Cahul, care va deservi circa 300.000 de persoane din sudul țării. Ministerul Sănătății al Republicii Moldova este responsabil pentru construcția spitalului, planificată până în 2030.

Finanțarea BEI este completată de contribuții din partea Uniunii Europene, BERD și altor parteneri internaționali. Proiectele vor contribui la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, reducerea facturilor la energie și asigurarea accesului la servicii medicale moderne.

„Este momentul potrivit pentru a reduce consumul ineficient de energie în Moldova prin proiecte precum
acestea – nu doar din motive economice, ci și pentru calitatea vieții și viitorul dumneavoastră. În spatele fiecărui euro investit se află o familie din Moldova a cărei viață devine mai bună – cu locuințe mai calde, servicii medicale fiabile și speranță reală pentru viitor. Aceste investiții nu sunt doar despre infrastructură;
acestea oferă demnitate, siguranță și oportunități în viața de zi cu zi a oamenilor”, a declarat ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.

Menționăm că Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene, deținută de statele membre. Aceasta oferă finanțare pe termen lung pentru investiții solide, care contribuie la realizarea obiectivelor de politici ale Uniunii Europene.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu respinge acuzațiile lui Ion Ceban privind interdicția în Schengen: „Președintele României nu are datorii față de mine”

Președinta Maia Sandu a respins acuzațiile lansate de primarul capitalei, Ion Ceban, care a afirmat că interdicția sa de intrare în spațiul Schengen ar fi rezultat dintr-o presupusă „înțelegere” prin care omologul său român, Nicușor Dan, „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat în campania prezidențială din România. Declarațiile au fost făcute de șefa statului într-un interviu pentru NewsMaker.

„Nu am datorii față de președintele României și președintele României nu are datorii față de mine. Toate întrebările în raport cu această interdicție trebuie adresate autorităților române, autoritățile care au impus această interdicție. În acești trei ani s-au impus tot felul de interdicții și sancțiuni internaționale europene, americane, din partea Marii Britanii, Canadei în raport cu unii cetățeni din Republica Moldova. Dar toate întrebările pentru de ce s-au introdus aceste interdicții sau sancțiuni le puteți clarifica doar cu cei care le-au emis”, a declarat președinta.

Întrebată cine sunt celelalte două persoane vizate de interdicție, președinta a explicat că nu a fost notificată, precizând că „procedura nu presupune ca să fie notificat Guvernul atunci când se impune o interdicție de deplasare pentru o persoană sau alta”.

Referindu-se la motivele aplicării interdicției în privința lui Ion Ceban, Sandu a subliniat că „răspunsurile la aceste întrebări pot fi obținute și cerute doar de către persoanele care au fost incluse pe lista sancțiunilor”.

„Ce cred eu despre acest lucru este una, iar ceea ce se întâmplă formal și real este altceva. Guvernul nostru nu poate întreba niciun stat care emite astfel de sancțiuni și nici nu o va face, nu va întreba de ce și în ce scop. Doar respectivele state pot oferi răspunsuri în acest sens”, a menționat președința, precizând că nu s-a adresat autorităților române pe acest subiect.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Pe 10 iulie, Ion Ceban a declarat că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: