Digi24

Un nou incendiu într-un spital din România. Doi pacienți din secția boli infecțioase au murit carbonizaţi

Un incendiu a izbucnit joi dimineaţă, la Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean Ploieşti, România, unde sunt trataţi pacienţi cu COVID. Doi bolnavi, bărbaţi cu vârste de 74 şi 75 de ani, au murit carbonizaţi, informează PRO TV România. O asistentă medicală a suferit arsuri. Este al patrulea incendiu înregistrat în spitalele din România și soldat cu victime, timp de doi ani.

Din primele informații, focul s-a produs într-un salon de la parterul unei clădiri, pe o suprafaţă de aproximativ 20 metri pătraţi. Cei doi pacienţi decedaţi în urma incendiului sunt doi bărbaţi cu vârste de 74 şi 75 de ani.

Autorităţile au activat Planul Roşu Judeţean. Alţi 15 bolnavi au fost evacuaţi, fiind transferaţi în clădirea principală a spitalului judeţean, în timp ce trei au refuzat transferul. Managerul spitalului, Bogdan Nica, afirmă că secţia era renovată, instalaţia electrică verificată, erau detectoare de oxigen.

Şeful DSU Raed Arafat a declarat că o infirmieră are arsuri pe 40% din suprafaţa corpului şi va fi transportată la Spitalul Floreasca din Bucureşti. Ulterior, el a precizat că suprafaţa afectată de arsuri este mai mică. El a mai afirmat că echipele de intervenţie au ajuns la spital în 10 minute, iar în trei minute incendiul a fost lichidat.

La locul evenimentului au fost mobilizate 6 autospeciale de stingere, 1 descarcerare și 20 ambulanțe SMURD, SAJ și autospeciale pentru transport victime multiple.

***

Un alt incendiu s-a produs, pe 1 octombrie 2021, la secția de Terapie Intensivă din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța, România.

Iar în noiembrie 2020, 10 oameni au murit, iar 4 au fost răniți în urma unui incendiu care s-a produs într-un spital din Piatra Neamț, România. Flăcările au pornit în secția de Terapie Intensivă COVID-19.

Un alt incendiu s-a produs pe 29 ianuarie 2021, la instalația COVID-19 din spitalul Matei Balș din București, România, ucigând cinci persoane. La 4 februarie 2021, numărul morților la incendiu a crescut la 12.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: