noi.md/imagine simbol

Un post TV – sancționat cu 18 000 de lei după o emisiune cu Alexei Lungu. Ce a depistat Consiliul Audiovizualului

Consiliul Audiovizualului (CA) a decis, în ședința din 19 decembrie, sancționarea cu 18 000 de lei a postului TVC 21. Televiziunea a încălcat obligația furnizorilor de servicii media de a informa corect, verificat și imparțial, în corespundere cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale (CSMA).

Potrivit unui comunicat al CA, rezultatele controlului au evidențiat multiple deficiențe în modul de desfășurare a unui program echilibrat și imparțial, în care se dezbat subiecte de interes public. Invitatul, Alexei Lungu, liderul partidului „Șansa” – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, a făcut numeroase afirmații lipsite de suport factologic sau bazate pe informații incomplete („începând cu 1 ianuarie 2025, când în goana și în lupta de a acumula niște bani la buget, business-ul, pur și simplu, o să fie distrus”, „Republica Moldova, astăzi, este un stat falit, unde business-ul este practic imposibil de făcut”, „libertatea de exprimare și presa au fost omorâte”, „Ei abia de-au adunat 50% cu fraudele masive din diaspora” etc.), iar moderatorul, Marcel Darie, nu a intervenit cu întrebări de clarificare, nu a oferit context suplimentar, nu a abordat echilibrat dialogul și nu a prezentat și alte puncte de vedere sau argumente relevante, perpetuând o discuție unilaterală.

Pe parcursul întregului program, moderatorul și invitatul au fost în evident acord, ultimul fiind susținut de moderator prin intervenții precum „eu am vrut să spun asta, dar…”, „eu chiar vă permit mai multe…”, „despre ce am vorbit și eu…” sau „da, domnule Lungu, da, chestiunile respective eu le cunosc…” etc. Acestea au întărit mesajele invitatului, fără a echilibra dezbaterea. Moderatorul a oferit o platformă favorabilă invitatului, evitând să solicite dovezi sau să pună întrebări de controversă și obiecție”, a menționat Consiliul Audiovizualului.

Alexei Lungu a folosit timpul de emisie pentru a aduce critici autorităților publice și oponenților politici, fără să prezinte dovezi în acest sens, moderatorul neîngrijindu-se de veridicitatea informațiilor expuse de invitat. CA precizează că, deși critica lansată în adresa autorităților publice și partidului de guvernare reprezintă un aspect esențial al activității opoziției și al mass-mediei într-o societate democratică, moderatorul programului nu a luat măsurile necesare pentru a asigura publicul cu informații corecte și echilibrate.

În cadrul programului, s-au adus nu doar critici, dar s-au utilizat și etichete depreciative și tendențioase, cum ar fi „când Comisia Parlamentară Economie, Buget și Finanță este condusă de un băiat cu părul creț, care nu știe cum să se identifice moldovean, român, rom sau ucrainean.”, „La noi Cernăuțeanu este scula lui Maia Sandu”, „Este Pașa Pirajoc, Pavel Postică, care execută niște aberații”. De asemenea, partidul de guvernare a fost numit în repetate rânduri „gruparea criminală PAS”, iar moderatorul nu a echilibrat discuția, ci a amplificat mesajul, intervenind cu afirmații precum „Grupare? organizație, să nu vă încurcați. Este grup, organizație și grupare… Pentru grup e puțin. Aici puteți deja merge spre organizație. Ca să știți.””, a comunicat CA.

La fel, invitatul a făcut afirmații generale precum „toți” și „mulți” sau „nu trebuie să vă explic, știți foarte bine”, fără exemple concrete sau argumente verificabile. Totodată, a utilizat un limbaj vulgar, cu expresii precum „prostalani”, „proști” sau „derbedei”. Moderatorul nu a încercat să intervină pentru a modera tonul sau pentru a menține un nivel decent al discuției.

În cadrul programului au mai fost vociferate unele narațiuni atât din partea invitatului, cât şi din partea moderatorului, răspândite în spațiul media din Republica Moldova, care discreditează integrarea europeană a țării noastre („nu are treabă referendumul cu integrarea europeană, este modificarea Constituției”, “Ei au înțeles că nu are nicio treabă cu Uniunea Europeană, noi nu mergem încolo și nici nu o să ajungem, noi suntem cea mai săracă țară.”, „mergem (în UE), dar mai târziu, haideți să ne clarificăm cu economie”, „nici nu pot cere, până suntem prea mici, noi nu însemnăm nimic, corect.”), acestea subliniind o încercare de a crea confuzie și scepticism în rândul cetățenilor, alimentând ideea unei separări principiale între dezvoltarea internă și integrarea europeană.

Deși unele informații prezentate de invitat fuseseră anterior dezmințite în spațiul public de mai multe ori, acesta a insistat pe subiectele respective, abordare ce nu corespunde principiilor informării corecte și de bună-credință, stabilite de CSMA.

La fel, moderatorul a pus în discuție acuzațiile aduse lui Alexei Lungu și lui Ilan Șor, reducând semnificația condamnării ultimului. Astfel, se poate constata că programul a servit drept platformă de promovare a agendei politice a Partidului „Șansa”, în contextul proceselor politice care vor urma în anul 2025, iar moderatorul a adresat întrebări ce au facilitat prezentarea planurilor electorale ale invitatului”, se mai arată în comunicatul CA.

Consiliul Audiovizualului concluzionează că conținutul programului a avut „un caracter părtinitor, lipsit de echilibru, subiectele fiind tratate unilateral, favorizând o anumită agendă politică și promovând falsuri și narațiuni controversate fără o bază factuală suficientă”.

Pe parcursul unui an, TVC 21 a fost sancționat de 2 ori pentru încălcarea care obligă furnizorii de servicii media să informeze corect, verificat și imparțial.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: