Bogdan Rareș
Facebook/Bogdan Rareș

Europarlamentar: „Un președinte antieuropean la Chișinău ar crea o adevărată ruptură cu Bruxellesul”

Victoria unui candidat pro-rus sau a unui candidat care doar pare european la prezidențialele din Republica Moldova ar putea tensiona sau îngheța relațiile cu Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de vicepreședintele Comisiei pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European, Rareș Bogdan, la emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, parcursul european al Republicii Moldova depinde de cetățenii care trebuie să înțeleagă de unde vin banii și unde se trăiește mai bine.

Un candidat care are simpatii accentuate față de Federația Rusă și politicile Kremlinului ar crea un hiatus, o adevărată ruptură între puterea de la Bruxelles, Strasbourg, respectiv puterea de la Chișinău. Aici cred că cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie extrem de atenți și ar trebui să se gândească la lucruri foarte prozaice, foarte simple, ar trebui să se gândească la cetățenii Republicii Moldova care trăiesc în Occident, de peste un milion, și care trimit bani acasă și care alimentează bugetul Republicii Moldova și să se gândească dacă acești oameni sunt pregătiți. Pentru că, în momentul în care Republica Moldova și-ar schimba drumul firesc, inclusiv aceștia ar avea de suferit”, susține eurodeputatul.

De asemenea, europarlamentarul a declarat că, dacă referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va trece, atunci la Bruxelles se vor găsi voci care vor spune: „dacă cetățenii nu-și doresc, atunci noi nu-i putem forța”.

Eu nu cred că rezultatul negativ al acestui referendum vor curma drumul Moldovei spre Uniunea Europeană, dar cu siguranță că l-ar întârzia și acest lucru ar fi regretabil pentru moldoveni. Deci, probabil suveraniștii din anumite coaliții guvernamentale de la nivelul Uniunii Europene vor rezulta și vor încerca să explice că e o criză a Europei și că această criză existentă în mințile lor, în propaganda lor și în retorica lor nu ar trebui să fie accentuată pe baza unei țări care are în interior un grup de populație cu rezerve cu privire la parcursul european”, mai afirmă Bogdan.

***

Amintim că, la 20 octombrie, în Republica Moldova, vor avea loc alegeri prezidențiale și referendumul privind modificarea Constituției. Până astăzi, 16 persoane și-au anunțat intenția de a candida la funcția de președinte. Desemnarea candidaților la prezidențiale, colectarea semnăturilor în sprijinul acestora, precum și depunerea actelor pentru înregistrarea în calitate de participanți la referendum vor fi posibile din 21 august, iar din 20 octombrie va începe campania electorală. La acest scrutin vor putea vota, prin corespondență, în premieră, cetățenii moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: