Евгений Фельдман/ «Медуза»

Un tribunal ucrainean a decis arestarea fostului preşedinte Viktor Ianukovici. Este suspectat de trafic de migranţi

Tribunalul Districtual Pecersk din Kiev a decis joi arestarea fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, care a fugit în Rusia în 2014 şi este suspectat de trafic de migranţi, potrivit unui comunicat publicat joi de Procuratura Generală din Ucraina.

Pe 23 februarie 2014, Ianukovici împreună cu personalul serviciilor secrete ucrainene şi reprezentanţi ai Federaţiei Ruse au transportat ilegal cel puţin 20 de persoane peste graniţa ucraineană a oraşului Urzuf din regiunea Doneţk în Anapa, Rusia, se arată în comunicatul instanţei ucrainene.

Domiciliul actual al fostului preşedinte Ianukovici este incert. Procuratura Generală din Ucraina a anunţat joi că Ianukovici a fugit în oraşul rus Anapa. În martie, agenţia de ştiri ucraineană Ukrinform a citat mai multe articole din presă care susţineau că Ianukovici se află în Minsk, Belarus.

Viktor Ianukovici a ocupat funcţia de preşedinte al Ucrainei din 2010 până în 2014, când a fost demis în timpul protestelor Euromaidan. Protestele au izbucnit după ce Ianukovici a respins Acordul de Asociere UE-Ucraina, care avea rolul de a aduce Kievul mai aproape de Uniunea Europeană şi de a-l îndepărta de Moscova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md

Moldova începe procedurile de retragere din CSI. Statul va economisi anual 3,1 milioane de lei

Republica Moldova a demarat procedurile de retragere definitivă din organele statutare ale Comunității Statelor Independente, după ce membrii Comisiei pentru politică externă a Parlamentului au aprobat pe 4 martie avizele consultative pentru denunțarea Acordului de constituire a CSI, a protocolului la acest Acord și a Statutului CSI.

Inițiativa aparține Ministerului Afacerilor Externe, care argumentează că valorile fundamentale ale organizației nu sunt respectate, în special principiul integrității teritoriale, încălcat de Federația Rusă prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, actele de agresiune împotriva Georgiei și prezența ilegală a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

Retragerea din CSI este prezentată totodată ca un pas firesc în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. După denunțarea acordurilor de către Parlament, bugetul de stat va economisi circa 3,1 milioane de lei anual, reprezentând contribuția țării la bugetul CSI.

Amintim, autoritățile de la Chișinău au inițiat procesul de retragere din CSI pe fundalul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Începând cu anul 2022, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre acestea. Tot în 2023, Guvernul a informat că va exclude CSI din lista organizațiilor internaționale pentru care achită anual cotizații de membru. Comentând aceste decizii, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că participarea Republicii Moldova în CSI nu ar avea o valoare semnificativă.

În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Dintre acestea, 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare. Recent, ministrul Afacerilor Externe a anunțat că, în perioada următoare, autoritățile vor denunța trei acorduri fundamentale: Statutul CSI, Acordul privind crearea CSI și anexele acestuia. Denunțarea acestor documente ar echivala cu încetarea de facto a calității Republicii Moldova de stat membru al Comunității Statelor Independente.

Potrivit ministrului, Parlamentul ar putea adopta decizia de denunțare chiar în luna februarie. Ulterior, documentele vor fi promulgate de președintă, publicate în Monitorul Oficial și transmise secretariatului CSI. Din punct de vedere al dreptului internațional, după notificare urmează o perioadă de aproximativ șase luni, la finalul căreia Republica Moldova nu va mai avea calitatea juridică de stat membru al CSI. „Este o decizie istorică”, a declarat Mihai Popșoi.

În prezent, pe lângă Moldova, din CSI mai fac parte Azerbaidjanul, Armenia, Belarusul, Kazahstanul, Kîrgîzstanul, Rusia, Tadjikistanul și Uzbekistanul.

NewsMaker a explicat de ce Republica Moldova face acest pas și care vor fi consecințele ieșirii din CSI – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: