Bani

Uniunea Europeană oferă încă €145 milioane Moldovei. Roberta Metsola: Moldovenii nu sunt singuri

Malvina Cojocari
| 15 iunie, 2023
08:34

Președinta Parlamentului European Roberta Metsola a semnat pe 14 iunie, la Strasbourg, acordul la care au ajuns eurodeputații și țările membre cu privire la acordarea unei tranșe de 145 de milioane de euro de ajutor macro-financiar pentru Republica Moldova.

„Acum 3 săptămâni, la Chişinău, le-am spus moldovenilor că nu sunt singuri. Astăzi, oferim încă 145 de milioane de euro pentru a sprijini reformele Republicii Moldova, în timp ce țara continuă să sfideze amenințările rusești. Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană”, a anunțat Roberta Metsola.

3 weeks ago in Chişinău, I told the people of Moldova that they are not alone.

Today, we are delivering another €145 million to support Moldova’s reforms as the country continues to defy Russian threats.

Moldova’s future is in the European Union ????@sandumaiamd pic.twitter.com/7CldSdKM1j

— Roberta Metsola (@EP_President) June 14, 2023

Statele membre ale Uniunii Europene au decis la 30 mai, cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova, pe care au convenit să o acorde cu un an în urmă.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, în aprilie 2022, cu o zi înainte ca România, Germania și Franța să lanseze platforma de sprijin pentru Republica Moldova, instituția care grupează statele membre ale Uniunii adoptase legislația care permite UE să ajute financiar Moldova cu 150 de milioane de euro. În ajunul summitului CPE de la Chișinău, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.

Asistența macrofinanciară a Uniunii are ca scop sprijinirea stabilizării economice și a agendei de reforme structurale a Republicii Moldova, suplimentând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

Această creștere a sprijinului pentru Republica Moldova a fost propusă de președinta Parlamentului European în ianuarie 2023 și votată în luna mai și de Parlamentul European.

Amintim că pe 21 mai 2023, când a avut loc Marea Adunare „Moldova Europeană”, președinta Parlamentului European Roberta Metsola, a fost la Chișinău și a vorbit în cadrul discursului său inclusiv și în limba română. Roberta Metsola a spus că vrea să fie alături de Moldova, atunci când țara va începe negocierile privind aderarea la UE. „Sperăm că în acest an”, a menționat președinta Parlamentului European.

Adunare „Moldova Europeană” a avut loc la Chișinău, dar și în alte 33 de capitale și orașe europene.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

ajutor, bani, Roberta Metsola, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Peștele, adunat cu mâinile, iar cel mort e și mai mult: cum secarea Nistrului afectează Naslavcea

Politică

Norvegia autorizează pentru prima dată exportul de echipamente militare către Moldova

Viață

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Ana-Maria Dolghii
| 29 septembrie, 2026
17:21

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.