Unul dintre profesorii turci expulzați din Moldova va primi statutul de refugiat. Acum el este într-o închisoare din Turcia

Unul dintre colaboratorii rețelei de licee moldo-turce „Orizont”, care au fost expulzați din Moldova, va primi statutul de refugiat în țara noastră. Nicolae Frumosu, avocatul acestuia, a comunicat pentru NM că decizia respectivă a fost emisă de Curtea de Apel Chișinău. Müjdat Çelebi, care a lucrat în calitate de director financiar al rețelei de licee, a fost recunoscut că nu reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a Moldovei. În prezent, el este în detenție în Turcia: decizia instanței moldovenești nu poate influența direct asupra contestării arestării sale.

Mujdat Çelebi. Foto: facebook.com

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia în cazul lui Çelebi la 9 decembrie 2020. Avocatul Nicolae Frumosu a vorbit public despre aceasta abia la 11 ianuarie, când a primit decizia definitivă în scris a judecătorilor.

Avocatul a precizat că s-au adresat în instanță pentru a contesta decizia Biroului Migrație și Azil (BMA), care a refuzat să-i acorde lui Çelebi statutul de refugiat. În schimb, l-a declarat persona non grata din cauza că acesta ar prezenta o amenințare pentru securitatea națională a țării. Magistrații de la Curtea de Apel au considerat că această decizie este neconstituțională.  Cetățeanul Turciei a fost recunoscut că nu reprezintă o amenințare pentru Moldova: acum, BMA va trebui să-i acorde statutul de refugiat în Moldova.

Avocatul nu are dreptul să dezvăluie detalii despre decizia respectivă, pentru că aceasta este legată de secretele de stat. „De aceea examinarea a durat atât de mult. Dar pot afirma că am avut acces la toate dovezile”, a spus Frumosu.

Între timp, Çelebi continuă să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar din Turcia. După ce a fost expulzat din Moldova, el a fost condamnat acolo la nouă ani de închisoare. A fost acuzat de legături cu predicatorul Fethullah Gülen și considerat organizator al tentativei de lovitură de stat din vara anului 2016. Menționăm că Çelebi a trăit și a lucrat în Moldova din anul 2014 și a solicitat azil în țara noastră.

La rugămintea NM, avocatul a precizat că „decizia CA nu influențează în mod direct asupra situației lui Çelebi din închisoare”.

„Moldova nu are prerogative de a solicita extrădarea lui din Turcia înapoi în țara noastră, el nu este cetățean al Moldovei”, a spus Frumosu. Oricum, potrivit afirmațiilor sale, datorită acestei decizii, instanțele internaționale care se ocupă de cazurile refugiaților ar putea să intervină în dosarul lui Çelebi. Acest lucru ar putea favoriza contestarea sentinței sale în Turcia. Avocații din Moldova au expediat deja decizia Curții de Apel din Chișinău colegilor lor din Turcia, care se ocupă de contestarea sentinței lui Çelebi.

Care e situația celorlalte dosare?

În instanțele din Moldova se află spre examinare dosarele altor trei colaboratori de la „Orizont” din cei șapte care au fost expulzați. În două cazuri, la fel ca și în cel al lui Çelebi, avocații încearcă să conteste refuzul de acordare a azilului – Rıza Doğan și  Feridun Tüfekçi. Pentru Huseyin Bayraktar avocații cer să-i fie retras statutul de persoană indezirabilă în Moldova, pentru că el nu a solicitat azil. Toate dosarele sunt examinate separat, de câte un complet de judecători.

Avocatul Frumosu a precizat că în anii 2018-2019, instanțele moldovenești au refuzat să examineze dosarele celor doi colaboratori de la „Orizont”. „Ei își argumentau refuzul printr-un motiv formal –că ei personal nu au semnat actele pentru ca avocații să le reprezinte interesele. Dar este o absurditate, pentru că la acel moment, ei fuseseră deja expulzați”, a menționat juristul.

Oricum, el consideră că profesorii ai căror dosare sunt examinate au șanse de izbândă. În opinia sa, justiția moldovenească a început să le evalueze altfel după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a declarat că expulzarea cetățenilor turci din Moldova este ilegală.

Dosarul lui Doğan va fi examinat de Curtea de Apel în luna ianuarie, iar cel al lui Tüfekçi – în luna februarie.

***

Reamintim că în dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut și au dus într-o direcție necunoscută șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Ulterior, fără nicio anchetă și judecată, ei au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la termene mari de detenție.

Expulzarea a fost ilegală. Toți colaboratorii liceelor au solicitat azil în Moldova și expulzarea lor din țară era posibilă doar prin decizia de judecată. Unii dintre ei au trăit în Moldova mai mult de 20 de ani, mulți au familii aici. Autoritățile Moldovei nu au avut dreptul să-i transmită reprezentanților autorităților din Turcia, unde ei riscau să fie supuși torturii și persecuțiilor politice.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor și a obligat țara noastră să le plătească prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura Chișinău a inițiat o anchetă în acest caz. În luna februarie 2020, s-a constatat că în dosar a rămas un singur acuzat – fostul director SIS Vasile Botnari.

În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța l-a sancționat pe Botnari cu o amendă în mărime de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a plătit 125 mii de euro. Conform deciziei CEDO, acești bani au fost pentru plata compensațiilor pentru familiile profesorilor turci. Alte 343 mii de lei au fost pentru un avion charter cu care profesorii au fost trimiși în Turcia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Votarea trebuie amânată“. Centrul de Resurse Juridice, apel către deputați privind redistribuirea competențelor PA-CNA

Votarea în lectura a doua a proiectului care prevede redistribuirea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) trebuie amânată. Declarația aparține Centrului de Resurse Juridice din Moldova, organizație neguvernamentală. Potrivit Centrului, în contextul în care Procuratura Anticorupție este supusă procedurii de vetting, iar CNA nu, este contradictoriu ca atribuțiile PA să fie reduse, în timp ce competențe suplimentare sunt transferate către CNA. Organizația susține, de asemenea, că CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura și subliniază necesitatea unei analize suplimentare.

Potrivit Centrului, prin adoptarea acestui proiect, Procuratura Anticorupție riscă să fie restrânsă la un cerc mai îngust de subiecți, în timp ce CNA primește o competență mult extinsă asupra infracțiunilor de corupție, economico-financiare, conexe și asupra unor categorii largi de funcții publice.

Organizația a declarat că o modificare atât de mare a competențelor ar trebui precedată de o analiză ex-post clară. „Ce nu a funcționat în actuala delimitare PA–CNA, câte dosare au fost blocate, unde au apărut conflicte de competență, care au fost cauzele întârzierilor și ce soluție punctuală este necesară. În lipsa acestor date, Parlamentul riscă să voteze o schimbare structurală bazată pe afirmații generale despre eficiență, nu pe o evaluare obiectivă a impactului”, a adăugat organizația.

Centrul a mai spus că, în contextul în care „Procuratura Anticorupție este verificată prin vetting, CNA nu”, este contradictoriu ca competențele primei să fie reduse, iar competențe sporite să fie transferate către CNA, instituție care nu a trecut prin acest exercițiu.

În același timp, organizația a declarat că „CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura”. „Conducerea CNA este numită printr-un proces politic, iar instituția are o relație directă cu Parlamentul”, a adăugat Centrul de Resurse Juridice.

În același timp, potrivit Centrului, proiectul elimină restricția actuală privind posibilitatea reînnoirii mandatului directorului CNA. „Într-un model în care directorul este numit de Parlament, această modificare poate crește dependența conducerii CNA de majoritatea politică. Riscul este cu atât mai mare cu cât aceeași lege extinde semnificativ competențele CNA”, a precizat organizația.

NM by mihaelaconovali25

În continuare, Centrul a prezentat exemple de funcții care ar urma să iasă din competența Procuraturii Anticorupție și să intre în sfera de competență a CNA. Printre acestea se numără: directorii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică; membrii comisiilor de evaluare externă; guvernatorul, viceguvernatorii și membrii Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei; membrii Curții de Conturi; membrii Comisiei Electorale Centrale; președintele Consiliului Concurenței; secretarii Parlamentului; personalul Aparatului Președintelui Republicii Moldova; președintele și vicepreședintele Autorității Naționale de Integritate; directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat; ambasadorii; directorul Serviciului Fiscal de Stat; directorul Serviciului Vamal; directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor; directorul Agenției Servicii Publice; șeful Inspectoratului General al Poliției; șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră; șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență; șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale; primarii municipiilor Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și Bender.

Potrivit organizației, „proiectul de lege nu trebuie votat în lectura a doua în forma actuală”.

„Reforma anticorupție nu poate fi construită prin diminuarea competențelor unei procuraturi specializate aflate în proces de verificare externă și prin extinderea simultană a atribuțiilor unei instituții cu garanții mai slabe de independență și cu o conducere mai expusă influenței politice. (…) Votarea proiectului în lectura a doua trebuie amânată până la prezentarea unei analize ex-post complete, bazate pe date, consultări reale și o evaluare comparativă a soluțiilor posibile”, a declarat Centrul de Resurse Juridice, menționând că și-a expediat poziția Parlamentului Republicii Moldova.

Menționăm că proiectul se regăsește pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 11 iunie.

***

Amintim că proiectul a fost votat în prima lectură la 21 mai 2026 de 57 de deputați.

Potrivit reprezentanților Parlamentului, inițiativa legislativă, elaborată de Ministerul Justiției, prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție. Astfel, CNA va investiga exclusiv cazurile grave de fraudă bancară și va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. În același timp, Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt, ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: