Unul dintre profesorii turci expulzați din Moldova va primi statutul de refugiat. Acum el este într-o închisoare din Turcia

Unul dintre colaboratorii rețelei de licee moldo-turce „Orizont”, care au fost expulzați din Moldova, va primi statutul de refugiat în țara noastră. Nicolae Frumosu, avocatul acestuia, a comunicat pentru NM că decizia respectivă a fost emisă de Curtea de Apel Chișinău. Müjdat Çelebi, care a lucrat în calitate de director financiar al rețelei de licee, a fost recunoscut că nu reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a Moldovei. În prezent, el este în detenție în Turcia: decizia instanței moldovenești nu poate influența direct asupra contestării arestării sale.

Mujdat Çelebi. Foto: facebook.com

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia în cazul lui Çelebi la 9 decembrie 2020. Avocatul Nicolae Frumosu a vorbit public despre aceasta abia la 11 ianuarie, când a primit decizia definitivă în scris a judecătorilor.

Avocatul a precizat că s-au adresat în instanță pentru a contesta decizia Biroului Migrație și Azil (BMA), care a refuzat să-i acorde lui Çelebi statutul de refugiat. În schimb, l-a declarat persona non grata din cauza că acesta ar prezenta o amenințare pentru securitatea națională a țării. Magistrații de la Curtea de Apel au considerat că această decizie este neconstituțională.  Cetățeanul Turciei a fost recunoscut că nu reprezintă o amenințare pentru Moldova: acum, BMA va trebui să-i acorde statutul de refugiat în Moldova.

Avocatul nu are dreptul să dezvăluie detalii despre decizia respectivă, pentru că aceasta este legată de secretele de stat. „De aceea examinarea a durat atât de mult. Dar pot afirma că am avut acces la toate dovezile”, a spus Frumosu.

Între timp, Çelebi continuă să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar din Turcia. După ce a fost expulzat din Moldova, el a fost condamnat acolo la nouă ani de închisoare. A fost acuzat de legături cu predicatorul Fethullah Gülen și considerat organizator al tentativei de lovitură de stat din vara anului 2016. Menționăm că Çelebi a trăit și a lucrat în Moldova din anul 2014 și a solicitat azil în țara noastră.

La rugămintea NM, avocatul a precizat că „decizia CA nu influențează în mod direct asupra situației lui Çelebi din închisoare”.

„Moldova nu are prerogative de a solicita extrădarea lui din Turcia înapoi în țara noastră, el nu este cetățean al Moldovei”, a spus Frumosu. Oricum, potrivit afirmațiilor sale, datorită acestei decizii, instanțele internaționale care se ocupă de cazurile refugiaților ar putea să intervină în dosarul lui Çelebi. Acest lucru ar putea favoriza contestarea sentinței sale în Turcia. Avocații din Moldova au expediat deja decizia Curții de Apel din Chișinău colegilor lor din Turcia, care se ocupă de contestarea sentinței lui Çelebi.

Care e situația celorlalte dosare?

În instanțele din Moldova se află spre examinare dosarele altor trei colaboratori de la „Orizont” din cei șapte care au fost expulzați. În două cazuri, la fel ca și în cel al lui Çelebi, avocații încearcă să conteste refuzul de acordare a azilului – Rıza Doğan și  Feridun Tüfekçi. Pentru Huseyin Bayraktar avocații cer să-i fie retras statutul de persoană indezirabilă în Moldova, pentru că el nu a solicitat azil. Toate dosarele sunt examinate separat, de câte un complet de judecători.

Avocatul Frumosu a precizat că în anii 2018-2019, instanțele moldovenești au refuzat să examineze dosarele celor doi colaboratori de la „Orizont”. „Ei își argumentau refuzul printr-un motiv formal –că ei personal nu au semnat actele pentru ca avocații să le reprezinte interesele. Dar este o absurditate, pentru că la acel moment, ei fuseseră deja expulzați”, a menționat juristul.

Oricum, el consideră că profesorii ai căror dosare sunt examinate au șanse de izbândă. În opinia sa, justiția moldovenească a început să le evalueze altfel după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a declarat că expulzarea cetățenilor turci din Moldova este ilegală.

Dosarul lui Doğan va fi examinat de Curtea de Apel în luna ianuarie, iar cel al lui Tüfekçi – în luna februarie.

***

Reamintim că în dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut și au dus într-o direcție necunoscută șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Ulterior, fără nicio anchetă și judecată, ei au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la termene mari de detenție.

Expulzarea a fost ilegală. Toți colaboratorii liceelor au solicitat azil în Moldova și expulzarea lor din țară era posibilă doar prin decizia de judecată. Unii dintre ei au trăit în Moldova mai mult de 20 de ani, mulți au familii aici. Autoritățile Moldovei nu au avut dreptul să-i transmită reprezentanților autorităților din Turcia, unde ei riscau să fie supuși torturii și persecuțiilor politice.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor și a obligat țara noastră să le plătească prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura Chișinău a inițiat o anchetă în acest caz. În luna februarie 2020, s-a constatat că în dosar a rămas un singur acuzat – fostul director SIS Vasile Botnari.

În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța l-a sancționat pe Botnari cu o amendă în mărime de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a plătit 125 mii de euro. Conform deciziei CEDO, acești bani au fost pentru plata compensațiilor pentru familiile profesorilor turci. Alte 343 mii de lei au fost pentru un avion charter cu care profesorii au fost trimiși în Turcia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: