Unul dintre profesorii turci expulzați din Moldova va primi statutul de refugiat. Acum el este într-o închisoare din Turcia

Unul dintre colaboratorii rețelei de licee moldo-turce „Orizont”, care au fost expulzați din Moldova, va primi statutul de refugiat în țara noastră. Nicolae Frumosu, avocatul acestuia, a comunicat pentru NM că decizia respectivă a fost emisă de Curtea de Apel Chișinău. Müjdat Çelebi, care a lucrat în calitate de director financiar al rețelei de licee, a fost recunoscut că nu reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a Moldovei. În prezent, el este în detenție în Turcia: decizia instanței moldovenești nu poate influența direct asupra contestării arestării sale.

Mujdat Çelebi. Foto: facebook.com

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia în cazul lui Çelebi la 9 decembrie 2020. Avocatul Nicolae Frumosu a vorbit public despre aceasta abia la 11 ianuarie, când a primit decizia definitivă în scris a judecătorilor.

Avocatul a precizat că s-au adresat în instanță pentru a contesta decizia Biroului Migrație și Azil (BMA), care a refuzat să-i acorde lui Çelebi statutul de refugiat. În schimb, l-a declarat persona non grata din cauza că acesta ar prezenta o amenințare pentru securitatea națională a țării. Magistrații de la Curtea de Apel au considerat că această decizie este neconstituțională.  Cetățeanul Turciei a fost recunoscut că nu reprezintă o amenințare pentru Moldova: acum, BMA va trebui să-i acorde statutul de refugiat în Moldova.

Avocatul nu are dreptul să dezvăluie detalii despre decizia respectivă, pentru că aceasta este legată de secretele de stat. „De aceea examinarea a durat atât de mult. Dar pot afirma că am avut acces la toate dovezile”, a spus Frumosu.

Între timp, Çelebi continuă să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar din Turcia. După ce a fost expulzat din Moldova, el a fost condamnat acolo la nouă ani de închisoare. A fost acuzat de legături cu predicatorul Fethullah Gülen și considerat organizator al tentativei de lovitură de stat din vara anului 2016. Menționăm că Çelebi a trăit și a lucrat în Moldova din anul 2014 și a solicitat azil în țara noastră.

La rugămintea NM, avocatul a precizat că „decizia CA nu influențează în mod direct asupra situației lui Çelebi din închisoare”.

„Moldova nu are prerogative de a solicita extrădarea lui din Turcia înapoi în țara noastră, el nu este cetățean al Moldovei”, a spus Frumosu. Oricum, potrivit afirmațiilor sale, datorită acestei decizii, instanțele internaționale care se ocupă de cazurile refugiaților ar putea să intervină în dosarul lui Çelebi. Acest lucru ar putea favoriza contestarea sentinței sale în Turcia. Avocații din Moldova au expediat deja decizia Curții de Apel din Chișinău colegilor lor din Turcia, care se ocupă de contestarea sentinței lui Çelebi.

Care e situația celorlalte dosare?

În instanțele din Moldova se află spre examinare dosarele altor trei colaboratori de la „Orizont” din cei șapte care au fost expulzați. În două cazuri, la fel ca și în cel al lui Çelebi, avocații încearcă să conteste refuzul de acordare a azilului – Rıza Doğan și  Feridun Tüfekçi. Pentru Huseyin Bayraktar avocații cer să-i fie retras statutul de persoană indezirabilă în Moldova, pentru că el nu a solicitat azil. Toate dosarele sunt examinate separat, de câte un complet de judecători.

Avocatul Frumosu a precizat că în anii 2018-2019, instanțele moldovenești au refuzat să examineze dosarele celor doi colaboratori de la „Orizont”. „Ei își argumentau refuzul printr-un motiv formal –că ei personal nu au semnat actele pentru ca avocații să le reprezinte interesele. Dar este o absurditate, pentru că la acel moment, ei fuseseră deja expulzați”, a menționat juristul.

Oricum, el consideră că profesorii ai căror dosare sunt examinate au șanse de izbândă. În opinia sa, justiția moldovenească a început să le evalueze altfel după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a declarat că expulzarea cetățenilor turci din Moldova este ilegală.

Dosarul lui Doğan va fi examinat de Curtea de Apel în luna ianuarie, iar cel al lui Tüfekçi – în luna februarie.

***

Reamintim că în dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut și au dus într-o direcție necunoscută șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Ulterior, fără nicio anchetă și judecată, ei au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la termene mari de detenție.

Expulzarea a fost ilegală. Toți colaboratorii liceelor au solicitat azil în Moldova și expulzarea lor din țară era posibilă doar prin decizia de judecată. Unii dintre ei au trăit în Moldova mai mult de 20 de ani, mulți au familii aici. Autoritățile Moldovei nu au avut dreptul să-i transmită reprezentanților autorităților din Turcia, unde ei riscau să fie supuși torturii și persecuțiilor politice.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor și a obligat țara noastră să le plătească prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura Chișinău a inițiat o anchetă în acest caz. În luna februarie 2020, s-a constatat că în dosar a rămas un singur acuzat – fostul director SIS Vasile Botnari.

În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța l-a sancționat pe Botnari cu o amendă în mărime de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a plătit 125 mii de euro. Conform deciziei CEDO, acești bani au fost pentru plata compensațiilor pentru familiile profesorilor turci. Alte 343 mii de lei au fost pentru un avion charter cu care profesorii au fost trimiși în Turcia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anastasia Vlasova / Getty Images: foto simbol

Trei copii, o femeie și un preot. Cinci morți, anunțați după noi atacuri ale Rusiei în Ucraina

Cinci persoane, printre care o femeie, trei copii și un preot, au murit în Ucraina în urma atacurilor Rusiei. Informațiile au fost comunicate de autoritățile ucrainene, care au raportat atacuri asupra regiunilor Kiev și Herson.

În seara zilei de sâmbătă, șeful administrației militare regionale Kiev, Timur Tkacenko, a anunțat că, în urma unui atac al Rusiei, au murit o mamă și doi copii mici – o fetiță și un băiețel – în raionul Fastiv, regiunea Kiev. În același raion au fost avariate case de locuit private și un automobil. Într-una dintre case a izbucnit un incendiu. Tot în raionul Fastiv a fost avariată o întreprindere. Pe teritoriul acesteia a izbucnit un incendiu.

Tot în seara zilei de sâmbătă, Tkacenko a anunțat că, în raionul Vîșhorod, regiunea Kiev, în urma atacului Rusiei, au fost rănite două persoane – o mamă și copilul acesteia. În dimineața zilei de duminică, Tkacenko a anunțat că copilul a murit la spital.

„Astfel, numărul persoanelor decedate în regiunea Kiev a ajuns la patru – trei copii și o femeie”, a declarat Tkacenko. El a adăugat că regiunea Kiev a fost ținta atacurilor timp de mai bine de 24 de ore. În acest interval, în cinci raioane ale regiunii au fost avariate 31 de obiective.

Tot pe 20 septembrie, șeful administrației militare regionale Herson, Aleksandr Prokudin, a raportat că, în ajun, forțele ruse au atacat cu o dronă o mănăstire din satul Cervonîi Maiak. În urma atacului, un preot în vârstă de 71 de ani a murit. De asemenea, au fost răniți alți patru preoți, cu vârste de 51, 53, 51 și 31 de ani. „Potrivit informațiilor preliminare, aceștia au suferit traumatisme provocate de explozie”, a menționat Prokudin.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei, începând cu seara zilei de sâmbătă și până duminică dimineața, forțele ruse au atacat țara cu 138 de drone. Până la ora 08:00, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât sau neutralizat 101 dintre acestea. Au fost înregistrate lovituri în 17 locații, precum și căderi ale dronelor doborâte (resturi) în alte 5 locații. Ministerul rus al Apărării a raportat că, noaptea trecută, forțele armate ale Federației Ruse au lansat atacuri cu drone asupra „centrelor logistice, depozitelor și porturilor din Ucraina, precum și asupra navelor implicate în interesele Forțelor Armate ale Ucrainei”.

***

Amintim că, de cealaltă parte, primarul Moscovei a raportat că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a efectuat „cel mai masiv atac cu drone asupra Moscovei”. Potrivit acestuia, începând de sâmbătă, forțele ruse de apărare antiaeriană au doborât peste 1 600 de drone, dintre care 450 se îndreptau spre Moscova. Sobianin a spus că a fost avariat și un obiect de pe teritoriul rafinăriei de petrol din Moscova. El a calificat atacul drept „fără precedent”, adăugând că „a fost planificat cu scopul de a perturba alegerile”. În total, trei persoane au murit – doi bărbați și o femeie. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a confirmat atacul. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: