Unul dintre profesorii turci expulzați din Moldova va primi statutul de refugiat. Acum el este într-o închisoare din Turcia

Unul dintre colaboratorii rețelei de licee moldo-turce „Orizont”, care au fost expulzați din Moldova, va primi statutul de refugiat în țara noastră. Nicolae Frumosu, avocatul acestuia, a comunicat pentru NM că decizia respectivă a fost emisă de Curtea de Apel Chișinău. Müjdat Çelebi, care a lucrat în calitate de director financiar al rețelei de licee, a fost recunoscut că nu reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a Moldovei. În prezent, el este în detenție în Turcia: decizia instanței moldovenești nu poate influența direct asupra contestării arestării sale.

Mujdat Çelebi. Foto: facebook.com

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia în cazul lui Çelebi la 9 decembrie 2020. Avocatul Nicolae Frumosu a vorbit public despre aceasta abia la 11 ianuarie, când a primit decizia definitivă în scris a judecătorilor.

Avocatul a precizat că s-au adresat în instanță pentru a contesta decizia Biroului Migrație și Azil (BMA), care a refuzat să-i acorde lui Çelebi statutul de refugiat. În schimb, l-a declarat persona non grata din cauza că acesta ar prezenta o amenințare pentru securitatea națională a țării. Magistrații de la Curtea de Apel au considerat că această decizie este neconstituțională.  Cetățeanul Turciei a fost recunoscut că nu reprezintă o amenințare pentru Moldova: acum, BMA va trebui să-i acorde statutul de refugiat în Moldova.

Avocatul nu are dreptul să dezvăluie detalii despre decizia respectivă, pentru că aceasta este legată de secretele de stat. „De aceea examinarea a durat atât de mult. Dar pot afirma că am avut acces la toate dovezile”, a spus Frumosu.

Între timp, Çelebi continuă să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar din Turcia. După ce a fost expulzat din Moldova, el a fost condamnat acolo la nouă ani de închisoare. A fost acuzat de legături cu predicatorul Fethullah Gülen și considerat organizator al tentativei de lovitură de stat din vara anului 2016. Menționăm că Çelebi a trăit și a lucrat în Moldova din anul 2014 și a solicitat azil în țara noastră.

La rugămintea NM, avocatul a precizat că „decizia CA nu influențează în mod direct asupra situației lui Çelebi din închisoare”.

„Moldova nu are prerogative de a solicita extrădarea lui din Turcia înapoi în țara noastră, el nu este cetățean al Moldovei”, a spus Frumosu. Oricum, potrivit afirmațiilor sale, datorită acestei decizii, instanțele internaționale care se ocupă de cazurile refugiaților ar putea să intervină în dosarul lui Çelebi. Acest lucru ar putea favoriza contestarea sentinței sale în Turcia. Avocații din Moldova au expediat deja decizia Curții de Apel din Chișinău colegilor lor din Turcia, care se ocupă de contestarea sentinței lui Çelebi.

Care e situația celorlalte dosare?

În instanțele din Moldova se află spre examinare dosarele altor trei colaboratori de la „Orizont” din cei șapte care au fost expulzați. În două cazuri, la fel ca și în cel al lui Çelebi, avocații încearcă să conteste refuzul de acordare a azilului – Rıza Doğan și  Feridun Tüfekçi. Pentru Huseyin Bayraktar avocații cer să-i fie retras statutul de persoană indezirabilă în Moldova, pentru că el nu a solicitat azil. Toate dosarele sunt examinate separat, de câte un complet de judecători.

Avocatul Frumosu a precizat că în anii 2018-2019, instanțele moldovenești au refuzat să examineze dosarele celor doi colaboratori de la „Orizont”. „Ei își argumentau refuzul printr-un motiv formal –că ei personal nu au semnat actele pentru ca avocații să le reprezinte interesele. Dar este o absurditate, pentru că la acel moment, ei fuseseră deja expulzați”, a menționat juristul.

Oricum, el consideră că profesorii ai căror dosare sunt examinate au șanse de izbândă. În opinia sa, justiția moldovenească a început să le evalueze altfel după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a declarat că expulzarea cetățenilor turci din Moldova este ilegală.

Dosarul lui Doğan va fi examinat de Curtea de Apel în luna ianuarie, iar cel al lui Tüfekçi – în luna februarie.

***

Reamintim că în dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut și au dus într-o direcție necunoscută șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Ulterior, fără nicio anchetă și judecată, ei au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la termene mari de detenție.

Expulzarea a fost ilegală. Toți colaboratorii liceelor au solicitat azil în Moldova și expulzarea lor din țară era posibilă doar prin decizia de judecată. Unii dintre ei au trăit în Moldova mai mult de 20 de ani, mulți au familii aici. Autoritățile Moldovei nu au avut dreptul să-i transmită reprezentanților autorităților din Turcia, unde ei riscau să fie supuși torturii și persecuțiilor politice.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor și a obligat țara noastră să le plătească prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura Chișinău a inițiat o anchetă în acest caz. În luna februarie 2020, s-a constatat că în dosar a rămas un singur acuzat – fostul director SIS Vasile Botnari.

În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța l-a sancționat pe Botnari cu o amendă în mărime de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a plătit 125 mii de euro. Conform deciziei CEDO, acești bani au fost pentru plata compensațiilor pentru familiile profesorilor turci. Alte 343 mii de lei au fost pentru un avion charter cu care profesorii au fost trimiși în Turcia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Grosu, primul mesaj după validarea mandatelor deputaților aleși: „Ne așteaptă multă muncă și provocări”

Igor Grosu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), care a câștigat alegerile parlamentare din septembrie, a publicat pe Facebook un mesaj după ce Curtea Constituțională a validat mandatele deputaților aleși. Politicianul a mulțumit cetățenilor Republicii Moldova „pentru încrederea acordată” și a declarat că Parlamentul nou-ales are „multă muncă” de făcut.

Curtea Constituțională a validat astăzi mandatele deputaților aleși la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Acest pas înseamnă începutul unei noi etape importante – convocarea de către președinta țării a ședinței de constituire a noului Parlament”, a transmis Igor Grosu.

Liderul PAS le-a mulțumit deputaților din legislativul precedent pentru munca și proiectele adoptate, dar și cetățenilor țării „pentru încrederea acordată”.

Ne așteaptă multă muncă și provocări semnificative, dar avem și o mare determinare ca în 2028 Republica Moldova să fie membră a Uniunii Europene”, a adăugat el.

Amintim că, în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie, șase forțe politice au acces în legislativ. Este vorba despre PAS care a obținut 55 de mandate, asigurându-și astfel majoritate parlamentară, Blocul „Patriotic”, cu 26 de mandate, Blocul „Alternativa”, cu 8 mandate și „Partidul Nostru” și Partidul „Democrația Acasă”, cu câte 6 mandate.

Pe 16 octombrie, Curtea Constituțională a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare și a validat mandatele tuturor deputaților aleși.

Ce urmează

În următoarele zile, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data alegerilor, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va convoca noua componență a Parlamentului în ședința de constituire. În această ședință, Curtea Constituțională va prezenta un raport, iar legislativul va deveni legal constituit. Deputații aleg conducerea – președintele Parlamentului, vicepreședinții, Biroul permanent – și formează fracțiunile parlamentare în cel mult zece zile de la constituire.

Procesul continuă cu desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Acesta are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta în plen lista miniștrilor și programul de activitate. Dacă obține majoritatea voturilor deputaților, Guvernul este învestit. În cel mult 14 zile de la vot, președintele țării semnează decretul, iar miniștrii depun jurământul.

Pe 14 octombrie, Igor Grosu a anunțat că Alexandru Munteanu, economist, profesor universitar și om de afaceri, este candidatul formațiunii sale la funcția de prim-ministru. El a menționat că, după constituirea fracțiunilor parlamentare, PAS va înainta oficial președintei Maia Sandu candidatura lui Munteanu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: