Unul dintre profesorii turci expulzați din Moldova va primi statutul de refugiat. Acum el este într-o închisoare din Turcia

Unul dintre colaboratorii rețelei de licee moldo-turce „Orizont”, care au fost expulzați din Moldova, va primi statutul de refugiat în țara noastră. Nicolae Frumosu, avocatul acestuia, a comunicat pentru NM că decizia respectivă a fost emisă de Curtea de Apel Chișinău. Müjdat Çelebi, care a lucrat în calitate de director financiar al rețelei de licee, a fost recunoscut că nu reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a Moldovei. În prezent, el este în detenție în Turcia: decizia instanței moldovenești nu poate influența direct asupra contestării arestării sale.

Mujdat Çelebi. Foto: facebook.com

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia în cazul lui Çelebi la 9 decembrie 2020. Avocatul Nicolae Frumosu a vorbit public despre aceasta abia la 11 ianuarie, când a primit decizia definitivă în scris a judecătorilor.

Avocatul a precizat că s-au adresat în instanță pentru a contesta decizia Biroului Migrație și Azil (BMA), care a refuzat să-i acorde lui Çelebi statutul de refugiat. În schimb, l-a declarat persona non grata din cauza că acesta ar prezenta o amenințare pentru securitatea națională a țării. Magistrații de la Curtea de Apel au considerat că această decizie este neconstituțională.  Cetățeanul Turciei a fost recunoscut că nu reprezintă o amenințare pentru Moldova: acum, BMA va trebui să-i acorde statutul de refugiat în Moldova.

Avocatul nu are dreptul să dezvăluie detalii despre decizia respectivă, pentru că aceasta este legată de secretele de stat. „De aceea examinarea a durat atât de mult. Dar pot afirma că am avut acces la toate dovezile”, a spus Frumosu.

Între timp, Çelebi continuă să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar din Turcia. După ce a fost expulzat din Moldova, el a fost condamnat acolo la nouă ani de închisoare. A fost acuzat de legături cu predicatorul Fethullah Gülen și considerat organizator al tentativei de lovitură de stat din vara anului 2016. Menționăm că Çelebi a trăit și a lucrat în Moldova din anul 2014 și a solicitat azil în țara noastră.

La rugămintea NM, avocatul a precizat că „decizia CA nu influențează în mod direct asupra situației lui Çelebi din închisoare”.

„Moldova nu are prerogative de a solicita extrădarea lui din Turcia înapoi în țara noastră, el nu este cetățean al Moldovei”, a spus Frumosu. Oricum, potrivit afirmațiilor sale, datorită acestei decizii, instanțele internaționale care se ocupă de cazurile refugiaților ar putea să intervină în dosarul lui Çelebi. Acest lucru ar putea favoriza contestarea sentinței sale în Turcia. Avocații din Moldova au expediat deja decizia Curții de Apel din Chișinău colegilor lor din Turcia, care se ocupă de contestarea sentinței lui Çelebi.

Care e situația celorlalte dosare?

În instanțele din Moldova se află spre examinare dosarele altor trei colaboratori de la „Orizont” din cei șapte care au fost expulzați. În două cazuri, la fel ca și în cel al lui Çelebi, avocații încearcă să conteste refuzul de acordare a azilului – Rıza Doğan și  Feridun Tüfekçi. Pentru Huseyin Bayraktar avocații cer să-i fie retras statutul de persoană indezirabilă în Moldova, pentru că el nu a solicitat azil. Toate dosarele sunt examinate separat, de câte un complet de judecători.

Avocatul Frumosu a precizat că în anii 2018-2019, instanțele moldovenești au refuzat să examineze dosarele celor doi colaboratori de la „Orizont”. „Ei își argumentau refuzul printr-un motiv formal –că ei personal nu au semnat actele pentru ca avocații să le reprezinte interesele. Dar este o absurditate, pentru că la acel moment, ei fuseseră deja expulzați”, a menționat juristul.

Oricum, el consideră că profesorii ai căror dosare sunt examinate au șanse de izbândă. În opinia sa, justiția moldovenească a început să le evalueze altfel după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a declarat că expulzarea cetățenilor turci din Moldova este ilegală.

Dosarul lui Doğan va fi examinat de Curtea de Apel în luna ianuarie, iar cel al lui Tüfekçi – în luna februarie.

***

Reamintim că în dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut și au dus într-o direcție necunoscută șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Ulterior, fără nicio anchetă și judecată, ei au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la termene mari de detenție.

Expulzarea a fost ilegală. Toți colaboratorii liceelor au solicitat azil în Moldova și expulzarea lor din țară era posibilă doar prin decizia de judecată. Unii dintre ei au trăit în Moldova mai mult de 20 de ani, mulți au familii aici. Autoritățile Moldovei nu au avut dreptul să-i transmită reprezentanților autorităților din Turcia, unde ei riscau să fie supuși torturii și persecuțiilor politice.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor și a obligat țara noastră să le plătească prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura Chișinău a inițiat o anchetă în acest caz. În luna februarie 2020, s-a constatat că în dosar a rămas un singur acuzat – fostul director SIS Vasile Botnari.

În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța l-a sancționat pe Botnari cu o amendă în mărime de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a plătit 125 mii de euro. Conform deciziei CEDO, acești bani au fost pentru plata compensațiilor pentru familiile profesorilor turci. Alte 343 mii de lei au fost pentru un avion charter cu care profesorii au fost trimiși în Turcia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Ce crede România despre o separare a Moldovei și Ucrainei în procesul de integrare europeană? Țoiu: „Trebuie să găsim o soluție”

Ministra Afacerilor Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că România este de părere că procesul de integrare al Republicii Moldova și Ucrainei trebuie evaluat după principiul meritelor fiecărei țări în parte. Diplomata a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese „extraordinare”, iar Ucraina a făcut progrese „semnificative” și a sugerat că, până la sfârșitul acestui an, trebuie să fie identificată o soluție cu privire la continuarea procesului de aderare a celor două țări în tandem sau separat, astfel încât să poată fi deschise clustere de negocieri. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său din R. Moldova, Mihai Popșoi, din 22 iulie, la Chișinău.

Mihai Popșoi și Oana Țoiu au fost întrebați ce părere au despre o potențială decuplare a Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de integrare europeană și dacă aceasta este „necesară”.

Șeful diplomației de la Chișinău a declarat că Republica Moldova își dorește să fie țară-membră a Uniunii Europene „împreună cu Ucraina”. „Ucraina este scutul care ne ferește de mai bine de trei ani de urgia agresorului. Și noi sprijinim Ucraina nu doar prin ajutorul umanitar pe care-l oferim, prin generozitatea de care au dat dovadă cetățenii Republicii Moldova vizavi de criza refugiaților, ceea ce ne-a oferit drept răspuns din partea comunității internaționale titlurile de știri „țară mică cu inimă mare”. Da această deschidere generozitate pe care au oferit-o cetățenii noștri este apreciată atât la Kiev, cât și în capitalele europene. Și avem ferma convingere că vom continua acest parcurs european așa încât să ajungem în mare familie europeană împreună, pentru că doar așa putem asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea în întreaga regiune”, a adăugat Mihai Popșoi.

La rândul său, Oana Țoiu a spus că, din punctul de vedere al României, în procesul de integrare trebuie respectat „principiul de evaluare pe baza meritelor fiecărei țări”.

Dar când vorbim de meritele fiecărei țări, trebuie să fie foarte clar că Moldova a făcut niște progrese extraordinare, care sunt recunoscute de statele membre ale Uniunii Europene. Trebuie să fie foarte clar că Ucraina a făcut progrese semnificative. Și că, din perspectiva meritelor fiecărei țări, trebuie să găsim o soluție până la sfârșitul acestui an, astfel încât să fie deschise negocierile, și nu doar clusterul 1. Noi credem că există temei pentru deschiderea mai multor clustere pe parcursul acestui an”, a precizat ministra de Externe a României.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

În prezent, cele două țări parcurg împreună procesul de aderare la UE, aflându-se în faza de screening bilateral. Pe 26 iunie, în cadrul Summit-ului Consiliului European, liderii celor 27 de state-membre ale blocului comunitar au adoptat o declarație în care remarcă, între altele, „progresele semnificative” înregistrate de Republica Moldova în procesul său de aderare și a încurajat Consiliul UE să treacă la următoarele etape, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. De asemenea, aceștia au luat act de evaluarea Comisiei Europene, potrivit căreia grupul tematic al elementelor fundamentale este gata să fie deschis.

În cazul Ucrainei, însă, Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare.

Pe 26 iunie, aflat într-o vizită la Chișinău, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a declarat că Parlamentul European exercită presiune asupra Budapestei pentru a debloca începerea negocierilor de aderare cu Ucraina – un blocaj care ar putea afecta și Republica Moldova. El a mai spus că nu este corect ca cele două țări să depindă una de alta în procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât Moldova înregistrează progrese de două ori mai rapide decât oricare alt stat, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în modul de desfășurare a negocierilor.

Iar pe 7 iulie, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova va parcurge un traseu separat de Ucraina, în procesul de aderare, după deschiderea primului cluster de negocieri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: