facebook.com

Unul dintre profesorii turci extrădați s-a întors în Republica Moldova după patru ani. Primele declarații

Hüseyin Bayraktar, unul dintre profesorii turci de la Liceul Orizont din Chișinău, răpit în 2018, a relatat pentru Moldovalive.md despre evenimentele care au avut loc cu 4 ani în urmă. Bărbatul este unicul care a fost eliberat de Ankara după deportarea de la Chișinău.

În dimineața zilei de 6 septembrie 2018, când a plecat la muncă, el încă nu știa că viața lui se va schimba pentru totdeauna. Moldova era prima țară străină în care locuia, iar la început nici măcar nu a înțeles ce se petrece, deoarece ofițerii care au venit după el erau îmbrăcați în civil.

Ulterior, urmărind camerele de supraveghere, i-a fost clar că îl căutau anume pe el. Povestește că aceștia mergeau prin coridoarele școlii și întrebau unde îl pot găsi, apoi l-au reținut chiar sub ochii elevilor, deși colegii încercau să îi ia apărarea.

„Erau îmbrăcați în civil, așa cum sunt îmbrăcat eu acum. Nu aveam nici o idee cine sunt. Când au venit spre mine, colegii și prietenii mei au încercat să-i oprească din a mă lua cu forța și le-au cerut să se legitimeze. Abia atunci au arătat legitimația de la SIS (Serviciul Informații și Securitate). La început nu aveam idee că aceste acțiuni ar putea fi în vreun fel legate de guvernul Turciei”, a spus Hüseyin Bayraktar, comunică realitatea.md.

„Chiar și fiind în drum spre aeroport, nu mi-a fost clar că aceste acțiuni, de fapt, nu au fost inițiate de autoritățile moldovenești”, a spus Hüseyin Bayraktar. El a mai menționat că atunci când a ajuns la aeroport și a văzut alți profesori turci acolo, a înțeles despre ce este vorba.

„Când m-au luat de la școală și m-au băgat în mașină, ei mi-au luat permisul de ședere moldovenesc și telefonul mobil. Nu mi-au fost restituite decât la decolare. Chiar și atunci, au fost transmise ofițerului care stătea chiar lângă mine. Am întrebat acel ofițer dacă intenția autorităților era de a mă oferi guvernului turcesc. Am încercat să-i explic să nu o facă, pentru că am aplicat pentru primirea azilului politic. Dar nu m-au înțeles”, a menționat Hüseyin Bayraktar.

Bărbatul mai spune că a trecut hotarul cu un document temporar, eliberat în ziua expulzării. Crede că autoritățile au transmis informațiile despre el responsabililor turci, care să reușească perfectarea documentului

***

Expulzarea profesorilor turci a fost precedată de o întrevedere de la sfârșitul anului 2017 dintre Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turiei și Vladimir Plahotniuc, liderul de atunci al Partidului Democrat. În același timp, între Turcia și Moldova era o înțelegere conform căreia autoritățile Turciei vor ajuta la efectuarea lucrărilor de reparație a reședinței președintelui Moldovei. În luna martie 2018, Serviciul de Informații și Securitate  l-a reținut pe directorul liceului „Orizont” din Chișinău. În luna aprilie 2018, profesorii s-au adresat către Biroul Migrație și Azil cu solicitarea să le fie oferit azil.

În dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut șapte colaboratori ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont” și i-au dus într-o direcție necunoscută. Mai târziu, fără niciun proces și fără nicio explicație, aceștia au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la detenție pe termene îndelungate. Mulți dintre ei locuiau în Moldova de peste 20 de ani și aveau familii aici.

Abia în ziua următoare după extrădarea celor șapte profesori, ei au primit răspuns prin care au fost informați despre refuzul de a le fi acordat azil.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor turci și a obligat să le fie achitate prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura municipiului Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest dosar a rămas un singur acuzat – Vasile Botnari, fostul șef al SIS.

În luna septembrie, procurorul general Alexandr Stoianoglo a comunicat că Botnari a fost condamnat la un termen cu suspendare și că acesta, conform deciziei CEDO, a achitat 125 mii de euro familiilor victimelor. În ziua următoare, a apărut o informație din care reieșea că pentru această infracțiune, Botnari nu s-a ales cu niciun fel de termen cu suspendare, ci a scăpat cu o amendă.

Pe 9 iunie 2022, Biroul Migrație și Azil din cadrul Ministerului de Interne a anunțat că cetățenii turci, profesori în cadrul Liceului „Orizont”, care au fost extrădați din R. Moldova în Turcia, în 2018, au dreptul de a intra și de a se afla pe teritoriul Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Spătaru, nemulțumită că Șor încă n-a fost deferit justiție în cazul finanțării ilegale a partidelor. Protest la Procuratura Anticorupție

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a organizat pe 9 decembrie, când este marcată Ziua Internațională Anticorupție, un protest la Procuratura Anticorupție. Aceasta s-a arătat nemulțumită față de faptul că dosarul în care oligarhul fugar Ilan Șor este acuzat pe finanțarea ilegală a partidelor încă nu a fost expediat în instanță. Politiciana, care a investigat sub acoperire schema, a spus că Șor trebuie judecat chiar dacă nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiindcă acest lucru „va pune la respect corupții”. Contactată de NM, Procuratura Anticorupție a menționat că întreprinde acțiunile necesare pentru care cei care au comis infracțiuni să fie trași la răspundere „într-un termen rezonabil”.

Atâta se vorbește despre finanțarea ilegală a partidelor de către gruparea criminală Șor, atâtea știri am văzut că pe unul l-au deferit justiției, că pe altul, pe un exponent, Marina Tauber, Evghenia Guțul, Nesterovschi, Lozovan, președinți de organizații teritoriale. (…) Deci toată lumea știe că în permanență, noi practic în fiecare săptămână auzim câte o condamnare, dar un lucru pe care pe mine mă neliniștește, mă face să strig să răgușesc de durere este că însuși Șor, care a finanțat toată această structură, (…) acesta încă nu este deferit justiției. Aici, în Procuratura Anticorupție… pentru că ofițerii CNA au terminat probabil toată activitatea. Aici este dosarul. Și noi am venit să cerem ca acest dosar să fie adus la judecătorie. Șor trebuie dus în judecată, trebuie judecat chair dacă este fugar. (…) Prin astfel de acțiuni, noi ne vom convinge, vom pune la respect corupții”, a declarat Arina Spătaru în timpul protestului.

NM a solicitat un comentariu de la Procuratura Anticorupție cu privire la protestul Arinei Spătaru.

Procuratura Anticorupție asigură că întreprinde toate acțiunile necesare pentru ca persoanele care se fac vinovate de săvârșirea unei infracțiuni să fie trase la răspundere penală într-un termen rezonabil”, a comunicat instituția.

PA a mai menționat că Ilan Șor are statut de învinuit în cazul finanțării ilegale a ALDE.

Amintim că pe cazul finanțării ilegale a Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa au fost condamnați fostul secretar general al formațiunii, Adrian Culai, și activistul civic Mihail Bagas.

Conform acuzării, în iunie 2023, Culai a fost instigat de către liderul grupării criminale „Șor”, Ilan Șor, să creeze sau să preia conducerea unui partid politic cu idei proeuropene. Scopul era ca acest partid să participe la alegerile locale pentru ca grupul din care făceau parte să-și păstreze și să-și întărească controlul asupra politicii și societății. Pentru asta, Șor i-a promis lui Culai o recompensă financiară în sumă de 10 000 de euro lunar și 100 000 de dolari, dacă formațiunea obținea cel puțin 5% din voturi.

Astfel, Culai a decis să preia o formațiune deja existentă Partidul Acțiunea Democratică, care ulterior a fost redenumit în „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE), în cadrul căruia acesta a fost desemnat secretar general. Culai și-a luat responsabilitatea de a organiza contabilitatea și finanțele partidului. Potrivit PA, în scopul consolidării ALDE, la sfârșitul lunii august 2023, Culai a acceptat cu bună știință mijloace bănești în sumă de 452 700 dolari de la Ilan Șor.

Adrian Culai și-a recunoscut vina, iar potrivit Arinei Spătaru a colaborat și cu ancheta. În iunie 2025, acesta a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de probațiune de un an, precum și i-a fost stabilită o amendă de 200 000 de lei.

Mihai Bagas, cel de-al doilea învinuit în cazul finanțării ilegale a ALDE, a avut rol de intermediar, fiind cel care a transmis lui Adrian Culai suma de 452 700 de dolari. Deși inițial pleda nevinovat, Bagas și-a recunoscut ulterior vina și a colaborat cu ancheta. În septembrie 2025, Bagas a fost condamnat de prima instanță la 3 ani de închisoare, cu suspendare condiționată pe un termen de probațiune egal cu pedeapsa.

Arina Spătaru însăși a fost implicată în investigarea schemei de finanțare a partidelor politice de către Șor. Politiciana l-a denunțat la Procuratura Anticorupție pe Alexandr Nesterovschi, ex-deputat și membru al Partidului „Renaștere”, afiliat lui Șor, după ce acesta i-a propus să înființeze sau să preia conducerea unui partid pretins a fi pro-european, dar care să acționeze în interesele oligarhului, și a colaborat cu organul de urmărire penală pentru a aduna probe. Printre altele, politiciana a documentat, sub controlul procurorilor anticorupție, întâlnirea cu Nesterovschi, în timpul căreia i-a transmis 50 000 de dolari, 100 000 de lei și un telefon mobil destinat discuțiilor securizate cu Șor.

Pe 19 martie 2025, Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare, însă acesta a fugit la scurt timp înainte de pronunțarea sentinței (detalii – aici)

***

Ilan Șor este deja condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: