facebook.com

Unul dintre profesorii turci extrădați s-a întors în Republica Moldova după patru ani. Primele declarații

Hüseyin Bayraktar, unul dintre profesorii turci de la Liceul Orizont din Chișinău, răpit în 2018, a relatat pentru Moldovalive.md despre evenimentele care au avut loc cu 4 ani în urmă. Bărbatul este unicul care a fost eliberat de Ankara după deportarea de la Chișinău.

În dimineața zilei de 6 septembrie 2018, când a plecat la muncă, el încă nu știa că viața lui se va schimba pentru totdeauna. Moldova era prima țară străină în care locuia, iar la început nici măcar nu a înțeles ce se petrece, deoarece ofițerii care au venit după el erau îmbrăcați în civil.

Ulterior, urmărind camerele de supraveghere, i-a fost clar că îl căutau anume pe el. Povestește că aceștia mergeau prin coridoarele școlii și întrebau unde îl pot găsi, apoi l-au reținut chiar sub ochii elevilor, deși colegii încercau să îi ia apărarea.

„Erau îmbrăcați în civil, așa cum sunt îmbrăcat eu acum. Nu aveam nici o idee cine sunt. Când au venit spre mine, colegii și prietenii mei au încercat să-i oprească din a mă lua cu forța și le-au cerut să se legitimeze. Abia atunci au arătat legitimația de la SIS (Serviciul Informații și Securitate). La început nu aveam idee că aceste acțiuni ar putea fi în vreun fel legate de guvernul Turciei”, a spus Hüseyin Bayraktar, comunică realitatea.md.

„Chiar și fiind în drum spre aeroport, nu mi-a fost clar că aceste acțiuni, de fapt, nu au fost inițiate de autoritățile moldovenești”, a spus Hüseyin Bayraktar. El a mai menționat că atunci când a ajuns la aeroport și a văzut alți profesori turci acolo, a înțeles despre ce este vorba.

„Când m-au luat de la școală și m-au băgat în mașină, ei mi-au luat permisul de ședere moldovenesc și telefonul mobil. Nu mi-au fost restituite decât la decolare. Chiar și atunci, au fost transmise ofițerului care stătea chiar lângă mine. Am întrebat acel ofițer dacă intenția autorităților era de a mă oferi guvernului turcesc. Am încercat să-i explic să nu o facă, pentru că am aplicat pentru primirea azilului politic. Dar nu m-au înțeles”, a menționat Hüseyin Bayraktar.

Bărbatul mai spune că a trecut hotarul cu un document temporar, eliberat în ziua expulzării. Crede că autoritățile au transmis informațiile despre el responsabililor turci, care să reușească perfectarea documentului

***

Expulzarea profesorilor turci a fost precedată de o întrevedere de la sfârșitul anului 2017 dintre Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turiei și Vladimir Plahotniuc, liderul de atunci al Partidului Democrat. În același timp, între Turcia și Moldova era o înțelegere conform căreia autoritățile Turciei vor ajuta la efectuarea lucrărilor de reparație a reședinței președintelui Moldovei. În luna martie 2018, Serviciul de Informații și Securitate  l-a reținut pe directorul liceului „Orizont” din Chișinău. În luna aprilie 2018, profesorii s-au adresat către Biroul Migrație și Azil cu solicitarea să le fie oferit azil.

În dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii SIS au reținut șapte colaboratori ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont” și i-au dus într-o direcție necunoscută. Mai târziu, fără niciun proces și fără nicio explicație, aceștia au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la detenție pe termene îndelungate. Mulți dintre ei locuiau în Moldova de peste 20 de ani și aveau familii aici.

Abia în ziua următoare după extrădarea celor șapte profesori, ei au primit răspuns prin care au fost informați despre refuzul de a le fi acordat azil.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor turci și a obligat să le fie achitate prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura municipiului Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest dosar a rămas un singur acuzat – Vasile Botnari, fostul șef al SIS.

În luna septembrie, procurorul general Alexandr Stoianoglo a comunicat că Botnari a fost condamnat la un termen cu suspendare și că acesta, conform deciziei CEDO, a achitat 125 mii de euro familiilor victimelor. În ziua următoare, a apărut o informație din care reieșea că pentru această infracțiune, Botnari nu s-a ales cu niciun fel de termen cu suspendare, ci a scăpat cu o amendă.

Pe 9 iunie 2022, Biroul Migrație și Azil din cadrul Ministerului de Interne a anunțat că cetățenii turci, profesori în cadrul Liceului „Orizont”, care au fost extrădați din R. Moldova în Turcia, în 2018, au dreptul de a intra și de a se afla pe teritoriul Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Scandalul dintre ministrul de Externe și fosta ambasadoare în India continuă: Taban îl amenință pe Popșoi cu judecata pentru „falsuri”

Ana Taban, ex-ambasadoarea Republicii Moldova în India, a anunțat că își rezervă dreptul de a-l da în judecată pe ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi pentru declarațiile sale din 8 mai de la Radio Moldova. Se întâmplă la câteva zile după ce Taban a anunțat că a dat în judecată Ministerul de Externe. Menționăm că, la Radio Moldova, ministrul a spus că Taban a fost rechemată după ce s-au constatat delapidări de fonduri în instituția diplomatică, adăugând că, atunci când există un dosar penal, „imaginea în conducătorul acestei instituții are de suferit”. Pe 11 mai, Taban a spus, cu referire la un răspuns al Procuraturii Anticorupție, că ea nu face parte din niciun dosar penal și a venit cu mai multe întrebări către ministru. NM a solicitat un comentariu de la Ministerul de Externe.

Pe 11 mai, Taban s-a adresat lui Popșoi, menționând că oficialul „minte cetățenii”.

„Prezint dovada oficială că mințiți și anume răspunsul Procuraturii Anticorupție, care confirmă că nu fac parte din niciun dosar penal. (…) Domnule viceprim-ministru Mihai Popșoi, în baza deciziei cărei instanțe de drept v-ați permis să mă acuzați de abateri financiare grave la postul public de radio? Nu există o astfel de decizie. Sau poate în baza acelei misiuni de audit, care a fost detașată abia după rechemarea mea din funcție?”, a adăugat ex-ambasadoarea.

Totodată, ea a comentat declarațiile lui Popșoi, potrivit cărora ea a refuzat, după rechemare, să-și perfecteze actele pentru a obține accesul la secret de stat, în calitatea sa deja de ambasador cu misiuni speciale. „Cât la sută din activitate, domnule viceprim-ministru Popșoi, presupune acces la secretul de stat? Poate 1%? Mai mult decât atât, am primit acest acces la secret de stat chiar prin semnătura dumneavoastră în anul 2024, pentru o perioadă de 5 ani”, a menționat Taban.

„Îmi rezerv dreptul să vă dau în judecată pentru declarațiile false, mincinoase, de săptămâna trecută de la postul public de radio”, a spus, într-un final, ex-ambasadoarea.

NM a solicitat o reacție de la reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe. Deocamdată nu avem un răspuns.

***

Amintim că Guvernul a decis rechemarea Anei Taban din funcția de ambasador al Republicii Moldova în India pe 6 august 2025. Aceasta a fost numită ambasador în 2023.

Pe 7 mai 2026, Taban a anunțat că a dat în judecată Ministerul de Externe. Ea a spus că a aflat din presă despre rechemarea sa, iar peste două luni a fost informată că motivul ar fi „existența unui dosar penal”. Totuși, potrivit ei, Procuratura Anticorupție i-a comunicat în scris că nu figurează în niciun dosar penal și că nu a solicitat rechemarea acesteia. Taban a mai spus că, după rechemare, i-a fost oferită funcția de ambasador cu misiuni speciale, însă „în realitate” nu ar fi fost implicată „în nicio activitate” a Ministerului. Ulterior, ea a depus o cerere de concediu din cont propriu, iar în a treia zi de concediu ar fi fost informată că aceasta nu a fost aprobată de ministrul Mihai Popșoi. Potrivit ei, în acest context, a fost sancționată disciplinar cu demiterea din funcția publică pentru absență de la serviciu, dar și pentru că nu a depus o cerere de perfectare a accesului la secret de stat. Detalii AICI.

Tot pe 7 mai, Ministerul de Externe a declarat că a recepționat cererea de chemare în judecată, menționând totodată că „a respectat toate procedurile și prevederile legale aplicabile în procesul de încetare a raporturilor de serviciu ale doamnei Ana Taban”. Detalii AICI.

Pe 8 mai, ministrul Mihai Popșoi a oferit primul comentariu pe acest subiect la Radio Moldova. Popșoi a spus că Taban a fost rechemată după ce s-au constatat delapidări de fonduri în instituția diplomatică, adăugând că, atunci când există un dosar penal, „imaginea în conducătorul acestei instituții are de suferit”. Totodată, el a declarat că, după rechemare, Taban „a refuzat în repetate rânduri să-și perfecteze actele pentru a obține accesul la secret de stat”. În reacție, Taban a calificat declarațiile drept „minciuni” și a afirmat că cele constatate la misiunea diplomatică, incluse într-un raport de audit pe care îl consideră „falsificat”, au avut loc după rechemarea sa. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: