Андрей Мардарь / NewsMaker

Următorul termen fixat în dosarul de extrădare a lui Cristian Rizea din Moldova în România este sfârșitul lunii ianuarie

Următorul termen fixat de autoritățile din Republica Moldova în dosarul de extrădare a lui Cristian Rizea este 28 ianuarie 2022. Informația a fost confirmată de Ministerul Justiției din România, pe 29 decembrie, în contextul discuțiilor apărute în presa de la Chișinău, pe tema presupusei decizii a instanței de judecată de la Chișinău, prin care lui Rizea i-ar fi fost retrasă definitiv cetățenia Republicii Moldova. Potrivit fostului deputat român, toate știrile respective sunt false.

În legătură cu informațiile apărute în media din Republica Moldova privindu-l pe Cristian Rizea, Ministerul Justiției al România a făcut anumite precizări. Partea română susține că și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege și a transmis Ministerului Justiției din Republica Moldova cererea de extrădare încă din data de 5 noiembrie 2020.

„Cererea depusă la Ministerul Justiției din Moldova își păstrează efectele. Facem precizarea că procedura și timpii de soluționare pentru cererea de extrădare înaintată de autoritățile române sunt reglementate de legislația statului solicitat, respectiv Republica Moldova. Până la această oră, Ministerul Justiției nu a fost informat oficial de către ministerul moldovean al Justiției cu privire la situația juridică actualizată a susnumitului Cristian Rizea. Ultima revenire la colegii din Republica Moldova a fost în luna noiembrie 2021”, au comunicat autoritățile române.

Mai mult, Ministerul Justiției din România a înaintat o nouă adresă către Ministerul Justiției din Republica Moldova, în care a solicitat informații cu privire la stadiul cererii de extrădare făcute de autoritățile române.

Următorul termen fixat de autoritățile din Moldova în dosarul de extrădare a lui Cristian Rizea este 28 ianuarie 2022.

Amintim că mai multe surse mass-media au publicat pe 29 decembrie știri în care au anunțat că fostul deputat român, Cristian Rizea, condamnat în România la patru ani și opt luni de închisoare pentru corupție ar fi fost privat de cetățenia Republicii Moldova, prin decizia Curții de Apel. Unele portale de știri au șters ulterior informațiile publicate.

Purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel, Octeabrina Popa, a declarat pentru TV8: „I-a fost respins recursul prin care dumnealui a contestat încheierea instanței de fond prin care i-a fost respinsă cererea de suspendare a executării decretului președintelui Republicii Moldova privind retragerea cetățeniei. Curtea s-a expus pe supendarea executării decretului până la examinarea cauzei de fond. Instanța de fond i-a respins, iar Curtea de Apel a menținut respingerea suspendării. Dosarul se reîntoarce la Judecătoria Chișinău pentru examinarea cauzei în fond”.

Jurnaliștii postului de televiziune susțin că au discutat și cu avocata lui Rizea, Corina Stratan, care a declarat: „După ce pe 3 noiembrie a fost publicat decretul președintelui prin care i-a fost retrasă cetățenia, dumnealui a fost reținut. În momentul reținerii pentru a nu fi extrădat a cerut azil simplu de la Biroul Migrației și Azil al MAI și după a cerut azil politic. Azilul simplu cerut de la Biroul Migrației a fost respins și respectiv noi am contestat în Instanța de Judecată repingerea azilului simplu. După ce a fost respinsă acordarea statului de refugiat, Judecătoria Chișinău a respins cererea noastră de chemare în judecată, ulterior noi am cotestat-o cu Apel. Astăzi, la Curtea de  Apel urma să fie examinat apelul însă noi eram în alt proces de judecată și am cerut amânarea, însă după cum vedem a fost respinsă”.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Curții de Apel Chișinău, instanța a respins și apelul privind acordarea azilului în Republica Moldova. În prezent nu există o decizie definitivă în acest dosar, astfel va fi întors la instanța de fond pentru reexaminare, a scris și Radio Chișinău.

De cealaltă parte, Cristian Rizea susține că informația potrivit căreia a rămas fără cetățenia Republicii Moldova este fake news și a promis să vină cu mai multe detalii în cadrul unei intervenții live pe canalul său de YouTube.

În noiembrie 2020, președintele de atunci Igor Dodon i-a retras cetățenia Republici Moldova lui Cristian Rizea, pe motiv că a ascuns faptul că era cercetat penal de autoritățile judiciare române și că avea statut de inculpat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, fapt care nu i-ar fi permis obținerea cetățeniei.

Ulterior, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale l-a acuzat pe Rizea că a indicat date false în cadrul procedurii de dobândire a cetățeniei moldovenești, pe care a obținut-o în 2017. Mai exact, el a ascuns faptul că era cercetat penal de autoritățile judiciare române și că avea statut de inculpat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, fapt care nu i-ar fi permis obținerea cetățeniei. Fostul deputat nu-și recunoaște vina. El riscă o amendă de până la 47.500 de lei sau cu închisoare de până la 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, a precizat Procuratura.

La rândul său, Rizea a atacat în judecată decizia prin care i-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova și susține că, la momentul depunerii cererii pentru a obține cetățenia țării noastre, acesta nu era urmărit penal și nici condamnat.

Reamintim că fostul deputat PSD Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, el fugind în Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: