Андрей Мардарь / NewsMaker

Următorul termen fixat în dosarul de extrădare a lui Cristian Rizea din Moldova în România este sfârșitul lunii ianuarie

Următorul termen fixat de autoritățile din Republica Moldova în dosarul de extrădare a lui Cristian Rizea este 28 ianuarie 2022. Informația a fost confirmată de Ministerul Justiției din România, pe 29 decembrie, în contextul discuțiilor apărute în presa de la Chișinău, pe tema presupusei decizii a instanței de judecată de la Chișinău, prin care lui Rizea i-ar fi fost retrasă definitiv cetățenia Republicii Moldova. Potrivit fostului deputat român, toate știrile respective sunt false.

În legătură cu informațiile apărute în media din Republica Moldova privindu-l pe Cristian Rizea, Ministerul Justiției al România a făcut anumite precizări. Partea română susține că și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de lege și a transmis Ministerului Justiției din Republica Moldova cererea de extrădare încă din data de 5 noiembrie 2020.

„Cererea depusă la Ministerul Justiției din Moldova își păstrează efectele. Facem precizarea că procedura și timpii de soluționare pentru cererea de extrădare înaintată de autoritățile române sunt reglementate de legislația statului solicitat, respectiv Republica Moldova. Până la această oră, Ministerul Justiției nu a fost informat oficial de către ministerul moldovean al Justiției cu privire la situația juridică actualizată a susnumitului Cristian Rizea. Ultima revenire la colegii din Republica Moldova a fost în luna noiembrie 2021”, au comunicat autoritățile române.

Mai mult, Ministerul Justiției din România a înaintat o nouă adresă către Ministerul Justiției din Republica Moldova, în care a solicitat informații cu privire la stadiul cererii de extrădare făcute de autoritățile române.

Următorul termen fixat de autoritățile din Moldova în dosarul de extrădare a lui Cristian Rizea este 28 ianuarie 2022.

Amintim că mai multe surse mass-media au publicat pe 29 decembrie știri în care au anunțat că fostul deputat român, Cristian Rizea, condamnat în România la patru ani și opt luni de închisoare pentru corupție ar fi fost privat de cetățenia Republicii Moldova, prin decizia Curții de Apel. Unele portale de știri au șters ulterior informațiile publicate.

Purtătoarea de cuvânt a Curții de Apel, Octeabrina Popa, a declarat pentru TV8: „I-a fost respins recursul prin care dumnealui a contestat încheierea instanței de fond prin care i-a fost respinsă cererea de suspendare a executării decretului președintelui Republicii Moldova privind retragerea cetățeniei. Curtea s-a expus pe supendarea executării decretului până la examinarea cauzei de fond. Instanța de fond i-a respins, iar Curtea de Apel a menținut respingerea suspendării. Dosarul se reîntoarce la Judecătoria Chișinău pentru examinarea cauzei în fond”.

Jurnaliștii postului de televiziune susțin că au discutat și cu avocata lui Rizea, Corina Stratan, care a declarat: „După ce pe 3 noiembrie a fost publicat decretul președintelui prin care i-a fost retrasă cetățenia, dumnealui a fost reținut. În momentul reținerii pentru a nu fi extrădat a cerut azil simplu de la Biroul Migrației și Azil al MAI și după a cerut azil politic. Azilul simplu cerut de la Biroul Migrației a fost respins și respectiv noi am contestat în Instanța de Judecată repingerea azilului simplu. După ce a fost respinsă acordarea statului de refugiat, Judecătoria Chișinău a respins cererea noastră de chemare în judecată, ulterior noi am cotestat-o cu Apel. Astăzi, la Curtea de  Apel urma să fie examinat apelul însă noi eram în alt proces de judecată și am cerut amânarea, însă după cum vedem a fost respinsă”.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Curții de Apel Chișinău, instanța a respins și apelul privind acordarea azilului în Republica Moldova. În prezent nu există o decizie definitivă în acest dosar, astfel va fi întors la instanța de fond pentru reexaminare, a scris și Radio Chișinău.

De cealaltă parte, Cristian Rizea susține că informația potrivit căreia a rămas fără cetățenia Republicii Moldova este fake news și a promis să vină cu mai multe detalii în cadrul unei intervenții live pe canalul său de YouTube.

În noiembrie 2020, președintele de atunci Igor Dodon i-a retras cetățenia Republici Moldova lui Cristian Rizea, pe motiv că a ascuns faptul că era cercetat penal de autoritățile judiciare române și că avea statut de inculpat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, fapt care nu i-ar fi permis obținerea cetățeniei.

Ulterior, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale l-a acuzat pe Rizea că a indicat date false în cadrul procedurii de dobândire a cetățeniei moldovenești, pe care a obținut-o în 2017. Mai exact, el a ascuns faptul că era cercetat penal de autoritățile judiciare române și că avea statut de inculpat pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, fapt care nu i-ar fi permis obținerea cetățeniei. Fostul deputat nu-și recunoaște vina. El riscă o amendă de până la 47.500 de lei sau cu închisoare de până la 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, a precizat Procuratura.

La rândul său, Rizea a atacat în judecată decizia prin care i-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova și susține că, la momentul depunerii cererii pentru a obține cetățenia țării noastre, acesta nu era urmărit penal și nici condamnat.

Reamintim că fostul deputat PSD Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în 2019 la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și influențarea declarațiilor, el fugind în Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: