Agora.md

Usatîi spune că a depus cerere pentru a renunța la pașaportul rus: „Demnitarii nu ar trebui să aibă dublă cetățenie”

Deputatul Renato Usatîi, ales ieri, 30 octombrie, vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a confirmat că deține în continuare cetățenia Federației Ruse. Politicianul susține că a depus actele pentru renunțarea la această cetățenie de mai mulți ani, însă autoritățile ruse nu au examinat până acum dosarul. Cazul a stârnit reacții și critici în spațiul public, având în vedere funcția sensibilă deținută de Usatîi, care presupune acces la informații clasificate privind securitatea statului.

„Sunt câțiva ani de când am depus actele, și eu, și părinții mei, pentru a ne dezice de cetățenia rusă. Am făcut totul prin avocați care mă reprezintă. Dacă doriți, adresați-vă și dumneavoastră autorităților Federației Ruse, poate mă ajutați să urgenteze procesul”, a declarat Renato Usatîi în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Deputatul a fost întrebat dacă consideră potrivit ca o persoană care deține cetățenia unui stat declarat agresor de Republica Moldova să ocupe o funcție în Comisia parlamentară pentru securitate națională. Usatîi a răspuns că nu consideră legitim ca demnitarii de stat să dețină mai multe cetățenii, însă a insistat că procesul de renunțare la cea rusă nu depinde de el.

„Din punctul meu de vedere, niciun cetățean al Republicii Moldova care deține cetățenia unui alt stat, și nu mă refer doar la Federația Rusă – nu trebuie să fie nici președinte, nici prim-ministru, nici ministru și nici deputat. Cetățenii de rând pot avea și zece cetățenii. Dar demnitarii de stat trebuie să rămână doar cu una cea moldovenească”, a spus Usatîi.

Parlamentarul a explicat că procedura de renunțare la cetățenia rusă a fost inițiată prin intermediul Biroului de Migrație al Federației Ruse, însă autoritățile de la Moscova nu i-au oferit niciun răspuns.

Subiectul privind cetățenia rusă a lui Renato Usatîi a revenit în atenția publică odată cu numirea sa în conducerea Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. În ședința plenară din 30 octombrie, deputatul Dinu Plîngău a criticat această decizie, afirmând că profilul lui Usatîi este „nepotrivit” pentru o funcție care presupune acces la informații sensibile despre securitatea statului.
Plîngău a propus ca, în locul lui Usatîi, să fie promovată colega sa de partid, deputata Partidului Nostru Elena Grițco, nominalizată anterior pentru Comisia pentru integrare europeană, sugerând un schimb de poziții între cele două comisii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Filat a venit la ședința de judecată a lui Plahotniuc: „Am multe să-i spun” VIDEO

Fostul prim-ministru și lider al PLDM, Vlad Filat, s-a prezentat astăzi la ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară”, în care este judecat fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Prezența lui Filat vine la o zi după ce acesta s-a declarat „profund consternat” de evoluția procesului penal și de modul în care dosarul este instrumentat în prezent.

Filat a anunțat, pe 17 decembrie, după ce instanța a audiat doi martori ai apărării, că intenționează să participe personal la toate ședințele de judecată și că este dispus să comenteze public declarațiile martorilor: „Nu pot accepta ca persoane care au prejudiciat statul cu sume colosale, prin devalizarea Băncii Naționale și a întregului sistem bancar, să scape de răspundere penală”

Întrebat astăzi de jurnaliști de ce a decis să fie prezent la proces, Filat a evitat un răspuns direct. La întrebarea dacă are ceva să-i transmită lui Vladimir Plahotniuc, acesta a spus: „Multe, dar nu cred că astăzi. Astăzi vouă o să vă spun mai multe”.

De cealaltă parte, Vladimir Plahotniuc, escortat în sala de judecată, a refuzat să comenteze prezența fostului premier la ședință.

Precizăm, în ședința de astăzi, instanța audiază cel de-al treilea martor al apărării – Ion Ropot, fost șef de departament în cadrul Băncii Naționale a Moldovei. Anterior, în același dosar, pe 17 decembrie, a fost audiat fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, iar pe 15 decembrie – fosta președintă a Victoriabank, Natalia Politov-Gangaș. În ambele cazuri, procurorul de caz a declarat că mărturiile acestora nu ar fi conținut informații relevante pentru anchetă. În total, instanța a admis audierea a 27 de martori, dintr-un total de 168 propuși.

***

Reamintim că Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Fostul lider al PDM este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: