Poliția de Frontieră

Va fi creat un nou punct de trecere a frontierei cu România. CSE a luat mai multe decizii 

În scopul gestionării crizei de la frontieră și fluidizării traficului de persoane și mărfuri, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a dispus să fie instituit un nou punct de trecere a frontierei de stat, „Leova – Bumbăta”, ce va fi deschis traficului internațional, pe segmentul moldo-român. Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe CSE, prezidată de prim-ministra Natalia Gavrilița.

Noul punct de frontieră

Deschiderea noului punct de trecere a frontierei de stat va fi posibilă doar după ce autoritățile competente vor executa lucrările de construcție a drumului de acces și infrastructurii necesare amenajării pe malul râului Prut a unui pod de pontoane.

În acest sens, au fost acordate abilitările necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, pentru dotarea viitorului punct de trecere a frontierei de stat și pentru negocierile necesar a fi realizate cu partea română.

Tronsonul de cale ferată Basarabeasca–Berezyne va fi reabilitat

De asemenea, în scopul efectuării transportului feroviar către portul fluvial-maritim Izmail din Ucraina, CSE a împuternicit Î.S. „Calea Ferată din Moldova” să negocieze și să semneze contracte de antrepriză pentru reabilitarea porțiunii moldovenești a tronsonului de cale ferată Basarabeasca (Republica Moldova) – Berezyne (Ucraina), cu o lungime totală de 1188 metri și a stabilit procedurile necesare pentru realizarea acestui obiectiv.

Prelungirea termenului de achiziție a energiei electrice de către Energocom

Totodată, în cadrul ședinței de astăzi, membrii CSE au decis să fie prelungit, pentru perioada iulie-august, termenul de achiziție a energiei electrice de către SA „Energocom”, în baza negocierilor directe. Furnizorii vor încheia cu SA „Energocom” contracte bilaterale pentru asigurarea cantităților de energie electrică necesară, iar în cazul modificării tarifelor, vor fi semnate acorduri adiționale.

Plata Moldovagaz a drepturilor de import al gazelor naturale transportate prin conducte

De asemenea, a fost prelungit, până la 31 iulie 2022, termenul de plată de către S.A. ,,Moldovagaz” a drepturilor de import al gazelor naturale transportate prin conducte pe parcursul lunii mai 2022.

Mai multe medicamente refugiaților

În contextul gestionării crizei refugiaților ucraineni, Comisia a dispus ca toate produsele medicamentoase, precum și echipamentele medicale, recepționate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale din ajutoare umanitare, să fie transmise AO „Uniunea Ucrainenilor din Republica Moldova”.

Aflarea ucrainenilor pe teritoriul Moldovei

Totodată, Dispoziția CSE prevede că cetățenii ucraineni, care au intrat în Republica Moldova pe perioada stării de urgență, vor avea drept să se afle pe teritoriul țării noastre pe parcursul a până la 90 de zile după expirarea acesteia. Prevederea se referă și la cetățenii care se aflau legal în țara noastră până la instituirea stării de urgență.

Activitatea de comerţ ambulant în cadrul târgurilor

O altă prevedere a Dispoziției se referă la permiterea activității de comerţ ambulant în cadrul târgurilor și iarmaroacelor pentru o perioadă de maximum 120 de zile consecutive. De asemenea, a fost exclusă obligativitatea deținerii autorizației sanitar-veterinare pentru mijloacele de transport care transportă produse agricole de origine vegetală destinate plasării pe piață internă. Asigurarea condițiilor de igienă rămâne obligatorie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CALM s-a adresat inclusiv conducerii țării. Insistă în contextul reformei APL: „Termenul de 31 iulie – un abuz”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-a adresat conducerii țării, procurorului general și directorului Serviciului de Informații și Securitate în contextul reformei administrației publice locale (APL). Reprezentanții CALM au vorbit din nou despre presiuni și că termenul de 31 iulie, după care autoritățile locale nu vor mai beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare, ar reprezenta „un abuz”. Menționăm că, într-o reacție anterioară, reprezentanții Guvernului au declarat că 31 iulie reprezintă „un termen operațional, stabilit de Cancelaria de Stat, pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”.

Pe 25 iulie, reprezentanții CALM au anunțat că au expediat o adresare oficială către președinta țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputații din Parlament, prim-ministrul Vasile Tofan, procurorul general Alexandru Machidon și directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață.

În aceasta, au solicitat „intervenția urgentă a instituțiilor statului pentru readucerea reformei administrativ-teritoriale pe calea legalității și a statului de drept, oprirea presiunilor ilegale asupra autorităților publice locale și restabilirea unui dialog autentic cu comunitățile”.

„Reforma administrativ-teritorială se întemeiază pe un concept neaprobat prin nicio normă juridică, impus totuși ca bază de implementare”, au declarat reprezentanții CALM, adăugând că „termenul de 31 iulie este ilegal și reprezintă un abuz penal grav”. În același timp, reprezentanții CALM au vorbit despre o „presiune fără precedent” îndreptată împotriva autonomiei locale. „Reforma administrativ-teritorială nu poate fi construită pe presiuni ilegale, pe termene inventate și pe documente fără valoare juridică”, se mai arată în declarația CALM.

***

Menționăm că nu este prima dată când reprezentanții CALM vorbesc despre termenul de 31 iulie, presiuni, precum și lipsa unor consultări reale în contextul reformei administrativ-teritoriale. O declarație în acest sens a fost făcută pe 9 iulie.

Pe 10 iulie, reprezentanții Guvernului au declarat pentru NewsMaker că data de 31 iulie 2026 reprezintă „un termen operațional stabilit de Cancelaria de Stat pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”. Totodată, aceștia au menționat că acest termen nu este prevăzut expres de Legea nr. 225/2023.

Potrivit Guvernului, data de 31 iulie nu pune capăt mecanismului de amalgamare voluntară și nu interzice inițierea unor astfel de procese în viitor. Totuși, autoritățile locale care nu vor finaliza procedurile până la această dată nu vor mai putea beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare și vor fi analizate în cadrul procesului de amalgamare normativă.

În ceea ce privește procesul de consultări, Guvernul a declarat că reprezentanții Cancelariei de Stat au realizat, în perioada ianuarie-martie 2026, consultări cu peste 4 500 de persoane. Au fost organizate în total 49 de ședințe de consultare, inclusiv în fiecare raion. De asemenea, în cadrul procesului de consultări la nivel local, s-a ajuns la peste 65 800 de cetățeni. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: