Centrul Național de Management al Crizelor

„Va fi de ordinul miliardelor”: Ministrul Mediului, despre prejudiciul în cazul poluării Nistrului

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, estimează că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Potrivit oficialului, acesta include costuri materiale, de intervenție, precum și costuri asupra mediului și ecosistemelor, în general. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii. Oficialul a menționat că această pagubă continuă să aducă prejudicii Republicii Moldova atât timp cât petele încă se mai observă pe Nistru. Precizările au fost făcute la ediția din 21 aprilie a emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

În timpul emisiunii, ministrul a declarat că astăzi sursa de poluare este oprită. Totodată, a precizat că barajele absorbante sunt în continuare întreținute și înlocuite. „Când eu voi fi convins că nu se mai observă nimic pe Nistru, atunci vom fi gata să strângem tot”, a precizat oficialul. De asemenea, el a spus că, înainte de aceasta, vor fi create depozite în nordul, centrul și sudul țării, pentru ca „în cazul în care se va mai întâmpla orice fel de accident să fim pregătiți ca în mai puțin de două ore sau o oră jumătate să ajungem în orice punct al Republicii Moldova cu echipamentele necesare”. Potrivit ministrului, depozitele vor fi amplasate la Costești-Stânca, la Chișinău, iar pentru partea de sud a țării se identifică o zonă.

Întrebat când vom avea o evaluare a daunelor produse, ministrul a răspuns: „Această pagubă, atât timp cât ele (nota red. petele) se mai observă pe Nistru, încă continuă să aducă prejudicii Republicii Moldova. (…) Colegii noștri de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului documentează, în fiecare zi, tot ce se întâmplă, astfel încât noi să putem completa un raport destul de comprehensiv, ca noi să-l înaintăm celui care se face vinovat, adică Federației Ruse, și să cerem acele prejudicii. Eu sunt sigur că va fi de ordinul miliardelor, pentru că aici noi nu vorbim doar de costuri materiale și costuri de intervenție. (…) Dar vorbim despre costurile care se aduc asupra mediului și asupra ecosistemelor, în general. (…) Nu avem calcule finale, noi vom face acest lucru”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.

În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării.

Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului. 

Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina. 

Pe 25 martie, ministrul Mediului a fost în Ucraina. El a precizat că la lacul de liniștire de lângă Centrala Hidroelectrică Novodnestrovsk nu se observă pete suplimentare de substanță petrolieră, însă a constatat că în alte zone mai există anumite pete, care cel mai probabil vor ajunge în Moldova. Pe 1 aprilie, ministrul Mediului a anunțat că starea de alertă de mediu s-a încheiat, însă echipele rămân în teren și vor fi prelevate probele de apă de cel puțin două ori pe săptămână, deoarece cantități mici de produse petroliere depozitate în mal și vegetație urmează să mai iasă la suprafață.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: