primul.md

Vasnețov: Nu este în interesul Moldovei să se alăture sancțiunilor antirusești sau să rupă legăturile cu CSI

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău Oleg Vasnețov consideră că, actualmente, în condițiile poziției confruntative a Occidentului în raport cu Rusia se îngustează spațiul de dialog al Chișinăului cu Moscova. Oficialul a susține că nu este în interesul Moldovei alăturarea la sancțiunile antirusești sau să rupurea relațiilor cu Comunitatea Statelor Independente (CSI). Declarațiile au fost făcute într-un articol pentru publicația telgraph.ph

Oleg Vasnețov a declarat că „nu se poate ignora rolul negativ al tendințelor crescânde pentru cooperarea ruso-moldovenească în contextul poziției de confruntare aleasă de Occident cu privire la înfrângerea strategică a Rusiei”.

„În acest context, constatăm cu regret îngustarea spațiului de dialog cu Moscova, în detrimentul avantajelor evidente pentru Chișinău. Nu este deloc în interesul partenerilor noștri moldoveni să se alăture sancțiunilor antirusești, precum și subiectului ruperii legăturilor cu CSI, discutat recent. Caracterul distructiv al unei astfel de linii este evident, lucru pe care l-am spus în mod constant și deschis.

***

Amintim că, pe 16 februarie, premierul Dorin Recean a declarat că Guvernul ar putea denunța „o parte a acordurilor” Comunității Statelor Independente (CSI) care nu funcționează.

„Obiectivul strategic al Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană, urmărind interesele cetățenilor republicii noastre. Este evident că anumite acorduri din Comunitatea Statelor Independente nu funcționează. Cred că o parte din aceste acorduri vor fi gradual denunțate”, a menționat Dorin Recean.

Ulterior, ministrul Afacerilor Externe Nicu Popescu a declarat că Republica Moldova va demara procesul de denunțare a câtorva acorduri semnate în cadrul CSI. Potrivit lui, retragerea din aceste acorduri se datorează faptului că ele „nu sunt relevante sau nu funcționează sau nu se aplică sau sunt în defavoare Republicii Moldova”.

Cabinetul de miniștri a aprobat pe 4 aprilie lista organizațiilor internaționale şi regionale cărora Republica Moldova urmează să achite cotele de membru și datoriile din bugetul de stat pentru anul 2023. Potrivit documentului, statul va achita 5,8 mln pentru Adunarea Interparlamentară a CSI și circa 3,1 mln pentru alte organizații din cadrul CSI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: