Tudor Ulianovschi

Venituri de milioane, investiții la bursă: averea primilor cinci candidați PSDE la parlamentare (DOC)

Partidul Social Democrat European (PSDE), succesor al Partidului Democrat, redenumit în 2022, a intrat în cursa pentru alegerile parlamentare cu sloganul „Construim viitorul acasă”. Formațiunea a înaintat o listă de 86 de candidați – între ei foști miniștri care au făcut parte din guvernele conduse de democrați pe vremea lui Vladimir Plahotniuc, medici, profesori, antreprenori și aleși locali. PSDE promite că, odată ajuns în Parlament, va majora salariul mediu pe economie la 20 de mii de lei și pensia la 5 mii de lei. NM a analizat ce avere declară primii cinci candidați ai partidului, care spun că pot să transforme aceste promisiuni în realitate.

Ulianovschi: fără câștiguri proprii, dar cu economii, investiții la bursă și datorii

Facebook/Ulianovschi Tudor

Lista Partidului Social Democrat European (PSDE) la alegerile parlamentare este deschisă de Tudor Ulianovschi, liderul formațiunii și diplomat de carieră, fost ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Filip.

Potrivit declarației de avere și interese personale depuse la CEC, Ulianovschi nu a înregistrat niciun venit oficial în anul 2024. Bugetul familiei a fost susținut din salariul soției, care a câștigat 45 de mii de dolari canadieni (aproximativ 544 de mii de lei) din activități juridice, precum și din alocațiile pentru copii oferite de statul român, în valoare totală de 5.400 de euro.

Din 2019, familia Ulianovschi deține un apartament de 151 m², evaluat la peste un milion de lei. În 2024, aceasta a intrat în posesia unui automobil Hyundai, fabricat în 2021 și estimat la 24 de mii de euro.

Candidatul PSDE declară, de asemenea, economii în nouă conturi bancare: peste 130 de mii de lei, peste 30 de mii de dolari canadieni și aproape 11 mii de euro. Totodată, familia deține două investiții la bursă – în total 2.300 de titluri.

Ulianovschi își declară și datoriile: în 2023, familia sa a contractat un credit de 300 de mii de lei, cu o dobândă de 5%, scadent în 2030.

Ulianovschi Tudor by EcaterinaNaconecinîi

Sula: salariu de la partid, 21 de terenuri, nicio casă, dar cu BMW de 420 de mii lei

Tudor Ulianovschi și Ion Sula

Pe locul doi pe lista Partidului Social Democrat European (PSDE) se află Ion Sula, prim-vicepreședintele formațiunii, fost director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ex-ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2024, Sula a încasat peste 24 de mii de lei salariu de la PSDE, 3.000 de lei indemnizații de la Consiliul Raional Ialoveni și 17 mii de euro din activitatea la compania STM Paving Limited.

Veniturile familiei au fost completate de salariul soției: aproape 95 de mii de lei de la SC „S&S COM” SRL și de la Gospodăria Țărănească „Sula Ion Nicolae”, precum și peste 12 mii de euro, de asemenea de la STM Paving Limited. Familia mai declară și aproape 5.000 de lei românești, alocații din România.

La capitolul proprietăți, Sula declară 21 de terenuri intravilane, extravilane, agricole și aflate în circuit civil, evaluate la peste 283 de mii de lei. Candidatul PSDE nu raportează nicio casă sau apartament, însă menționează o „altă avere imobilă” de 220 m², aflată în proprietate din 2003 și estimată la 7.700 de lei.

În ceea ce privește bunurile mobile, familia Sula are un automobil BMW fabricat în 2009, evaluat la 420 de mii de lei. Mașina a intrat în posesia acesteia în anul 2014.

Sula Ion by EcaterinaNaconecinîi

Cauia: peste 1 milion lei din salarii, apartamente, 16 mașini și un credit de 150.000 €

Pe lista PSDE se află și Alexandr Cauia, prim-vicepreședinte al formațiunii, jurist de profesie, fost candidat pe listele Partidului Democrat din Moldova și, în prezent, prorector la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM). El candidează de pe locul trei.

Pentru anul 2024, Cauia declară venituri salariale de peste 1 milion de lei. Acestea includ: peste 322 de mii de lei de la ULIM, aproape 194 de mii de lei de la Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, 6 mii de lei de la Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare și alți 540 de mii de lei din activitatea la compania SAV Solutions Tech SRL.

Veniturile familiei au fost completate cu peste 103 mii de lei salariu al soției de la ULIM, 250 de mii de lei obținuți din vânzarea a două automobile și 390 de mii de lei din darea în locațiune, prin compania Exligro SRL, specializată în transport și servicii de taxi.

La capitolul bunuri imobile, candidatul PSDE declară un teren intravilan de aproape 15 ari, deținut din 1998, fără valoare estimată în declarație. Totodată, deține două apartamente: unul de 126 m², procurat în 2017 și evaluat la circa 810 mii lei, și altul de 38 m², cumpărat în 2023, evaluat la puțin peste 67 de mii de lei. În plus, raportează alte două „averi imobiliare” intrate în posesie în 2018, estimate la peste 6 mii de lei și, respectiv, 107 mii de lei.

Parcul auto al familiei este unul considerabil: 16 automobile, dintre care 12 pe numele lui Cauia, achiziționate între 2019 și 2024, cu o valoare totală de peste 2,5 milioane de lei.

La categoria datorii, candidatul PSDE declară un credit contractat în 2022, în valoare de 150 de mii de euro (echivalentul a circa 2,9 milioane lei), fără dobândă, scadent în 2032.

Cauia Alexandr by EcaterinaNaconecinîi

Cojocaru: salarii de peste jumătate de milion lei, Range Rover și investiții de 700 mii lei

Pe locul patru pe lista Partidului Social Democrat European (PSDE), condus de Tudor Ulianovschi, candidează Violeta Cojocaru, vicepreședinta formațiunii și prorector la Universitatea de Stat din Moldova (USM).

Pentru anul 2024, candidata PSDE declară venituri salariale de peste 390 de mii de lei de la USM, la care se adaugă aproape 177 de mii de lei obținuți din activitatea didactică, științifică și de creație.

În ceea ce privește bunurile imobile, Cojocaru declară un apartament de 90 m², obținut în 2010 în baza unui contract investițional semnat în 2001, evaluat la peste 567 de mii de lei.

Parcul auto al candidatei include un Range Rover Evoque, fabricat în 2016 și cumpărat în 2017, cu o valoare declarată de 635 de mii de lei. Cojocaru declară și economii: aproape 173 de mii de lei în două conturi bancare, dar și investiții în fonduri de acumulare, inclusiv fonduri private de pensii, la Grawe Carat Asigurări S.A. – în valoare totală de circa 703 mii de lei.

Cojocaru Violeta by EcaterinaNaconecinîi

Bivol: venituri, imobile și credite – toate de milioane

PSDE

Pe locul cinci pe lista Partidului Social Democrat European candidează Iurie Bivol, vicepreședintele formațiunii politice, director al companiei „Mysticline Services”, Marea Britanie.

Pentru anul 2024, acesta declară un salariu de aproape 240 de mii de lei din activitatea de consultanță în cadrul companiei pe care o conduce, precum și peste 85 de mii de lire sterline (echivalentul a circa 1,9 milioane de lei) din servicii financiare prestate în Regatul Unit. Veniturile familiei au fost completate de soția sa, care a obținut aproape 79 de mii de lire sterline (peste 1,7 milioane lei) din activități de management în Marea Britanie. De asemenea, Bivol indică și un venit de 2 mii de euro din vânzarea unui apartament.

Candidatul PSDE deține trei terenuri agricole – toate procurate în 2016 și fiecare declarat cu valoarea simbolică de 1 leu.

Familia Bivol are în proprietate și trei case: una de 260 m², cumpărată în 2014 și evaluată la 500 de mii de lire sterline (peste 11 milioane lei); una de 170 m², procurată în 2020 și evaluată la peste 469 de mii de lei; și alta de 128 m², cumpărată în 2024 și estimată la peste 482 de mii de lei. În același an, familia a achiziționat și un apartament de 160 m², evaluat la peste 3 milioane de lei.

În garaj, Bivol declară un automobil Land Rover fabricat și procurat în 2024, evaluat la 160 de mii de lire sterline (echivalentul a peste 3,6 milioane lei).

Candidatul PSDE raportează economii de aproape 59 de mii de lei și circa 16 mii de lire sterline. Totodată, menționează datorii în valoare de 450 de mii de lire sterline, contractate în 2014, și încă 90 de mii de lire sterline din 2024.

Bivol Iurie by EcaterinaNaconecinîi

Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie. Potrivit hotărârii CEC, în buletinul de vot se vor regăsi 23 de candidați. PSDE figurează pe poziția a 7-a.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TV8

Tragedia de la Măgdăcești. Cine este vinovat și de ce sistemul a eșuat?

Sistemul de protecție a victimelor violenței domestice din Republica Moldova a suferit un eșec fatal. În satul Măgdăcești, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia a fost ucisă în pofida faptului că beneficia de două ordonanțe de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. NewsMaker explică de ce, potrivit poliției și inspectoratului de probațiune, sistemul de protecție nu a funcționat și cum acest eșec instituțional ar putea afecta alte victime ale violenței domestice.

Cronologia tragediei

Prima ordonanță de protecție, prin care agresorului din Măgdăcești i se interzicea să se apropie de soția sa, a fost emisă de Judecătoria Criuleni încă pe 16 iulie. Totuși, pe 3 august, bărbatul a încălcat ordonanța, telefonându-i victimei, iar pe 24 august, femeia a solicitat o nouă măsură de protecție. La acel moment, bărbatul nu fusese încă obligat să poarte o brățară electronică, prin intermediul căreia puteau fi monitorizate deplasările sale. Potrivit legii, purtarea brățării electronice este doar una dintre măsurile prevăzute pentru protejarea victimelor violenței domestice.

A doua ordonanță de protecție a fost emisă de instanță pe 25 august. De această dată, măsurile de protecție le-au vizat și pe cele trei fiice ale cuplului, în vârstă de 20, 15 și 7 ani. Totodată, instanța l-a obligat pe bărbat să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată respectarea măsurilor impuse. Presa a relatat, de asemenea, că femeia depusese cererea de divorț pe 4 august.

Omorul a avut loc în dimineața zilei de 31 august. Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei și declarațiilor primarului satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru, bărbatul a folosit o armă de foc confecționată artizanal, pe care o deținea ilegal.

Când oamenii legii au ajuns la locul crimei, în dimineața zilei de 31 august, au constatat că bărbatul nu mai purta brățara electronică, iar dispozitivul nu a fost găsit. Se presupune că agresorul a reușit să se debaraseze de dispozitivul de monitorizare înainte de a comite atacul.

Brățara electronică nu a funcționat

Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat, în contextul tragediei, că brățara electronică ar fi putut avea o defecțiune tehnică sau un defect de fabricație. „Monitorizarea brățărilor este efectuată de angajații Inspectoratului de Probațiune. În cazul pierderii semnalului GPS sau al apropierii de victimă la o distanță mai mică decât cea permisă, aceștia sunt obligați să informeze poliția. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, cel mai apropiat echipaj de poliție nu a ajuns la fața locului”, a declarat ministra.

Totodată, ministra a dezmințit informația potrivit căreia fiica de 15 ani, care a găsit victima, ar fi sunat de mai multe ori la 112. „La Serviciul 112, în legătură cu acest caz, a fost recepționat un singur apel, pe 31 august, la ora 09:16. La 09:17, apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Alte apeluri în legătură cu acest caz nu au fost recepționate”, a precizat ministra.

Indiferent de motivul pentru care semnalul brățării a dispărut, protocoalele de securitate prevăd o intervenție imediată. Într-o astfel de situație, persoana care poartă brățara trebuie contactată de urgență, iar un echipaj de poliție trebuie trimis pentru a verifica locul în care se află aceasta. Și, cel mai important, persoana protejată trebuie avertizată imediat despre un posibil pericol.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că bărbatului i-a fost aplicată brățara electronică pe 25 august, la ora 16:50, la Biroul de Probațiune Criuleni. La scurt timp însă, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, deși cartela SIM continua să transmită date, dar fără informații privind localizarea. Contactat telefonic de inspectori, bărbatul le-a spus că se află la Orhei. La ora 20:34, acesta a sunat la Direcția de monitorizare electronică și a anunțat că pleacă din Republica Moldova pentru 4–5 zile. Ulterior, semnalul GPS a dispărut definitiv.

În perioada 25–30 august, bărbatul s-a aflat în străinătate. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a lipsit din țară în această perioadă. Bărbatul se ocupa cu aducerea automobilelor în Republica Moldova, astfel că deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa, iar ordonanța de protecție nu îi interzicea să părăsească țara. Pe 28 august, acesta a răspuns la apelul inspectorului de probațiune și a comunicat că se află în Germania.

La revenirea în Moldova, sistemul nu l-a detectat din cauza pierderii semnalului. În dimineața zilei de 31 august, inspectorul a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pe bărbat, știind că perioada călătoriei sale expirase, însă acesta nu a răspuns.

Reacția autorităților

Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor celor întâmplate. În paralel, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat o anchetă internă pentru a stabili dacă angajații instituției au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au gestionat eventualele semnale de risc. O investigație separată este desfășurată, de asemenea, de Inspectoratul de Probațiune, procuratură și poliția din Criuleni.

În ziua următoare tragediei, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a inițiat propria investigație în legătură cu uciderea femeii de 42 de ani din satul Măgdăcești. În urma acesteia, Ombudsmanul intenționează să ofere o evaluare juridică acțiunilor autorităților în contextul obligațiilor internaționale ale Moldovei. În special, să verifice dacă statul și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea dreptului fundamental la viață, garantat de articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, situația va fi analizată din perspectiva respectării standardelor Convenției de la Istanbul, care obligă autoritățile să prevină actele de violență domestică și să asigure funcționarea eficientă a mecanismelor legale de protecție a victimelor.

Pe 2 septembrie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia. Despre aceasta a anunțat ministrul Justiției. Oficialul consideră că tragedia recentă din satul Măgdăcești a demonstrat incapacitatea sistemului de monitorizare electronică de a asigura protecția victimelor violenței domestice.

Potrivit ministrului, incidentul a scos la iveală lacune procedurale, lipsa resurselor și probleme legate de utilizarea brățărilor electronice în străinătate. El a prezentat statistici potrivit cărora, în prezent, în sistemul de monitorizare se află 354 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (190) sunt agresori domestici.

„Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus el.

Deputata PAS Doina Gherman a declarat, al rândul său, că demisiile sunt un început, dar nu reprezintă o soluție. „Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești. Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. (…) Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a scris Gherman, solicitând tragerea la răspundere a „fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat” victima.

Opinia apărătorilor drepturilor omului

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care apără drepturile omului în Republica Moldova, susține, la rândul său, că femeia a făcut tot ceea ce prevede legea pentru a-și asigura protecția: a depus plângeri, a obținut o ordonanță de protecție încă în luna iulie, iar pe 25 august a reușit să obțină aplicarea unei brățări electronice agresorului.

„Poliția n-a primit nicio alertă. Brățara n-a fost găsită. MAI spune că „ar fi putut să nu funcționeze”. Agresorul a ieșit din țară pe 25 și s-a întors pe 30, nimeni n-a reacționat”, a scris Vieru pe rețele

El și-a exprimat scepticismul în privința verificărilor inițiate de stat, presupunând că investigațiile se vor reduce, cel mai probabil, la formulări abstracte despre „lacune interinstituționale” – fără nume concrete și fără consecințe reale pentru funcționarii vinovați.

Principala problemă, în opinia lui Vieru, va fi modul în care acest eșec instituțional îi va afecta pe ceilalți oameni care sunt victime ale violenței domestice și care acum se vor teme să ceară ajutor. „Mesajul pentru orice femeie bătută acasă e deja clar – ai depus plângere, ai luat ordin, i-au pus brățară și tot ai murit. Cine mai sună la 112 după asta? Poliția și probațiunea vor trebui să convingă victimele să le încredințeze viața, la propriu, iar cazul acesta le-a arătat cât valorează promisiunea”, a conchis el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: