Un memorial dedicat victimelor foametei organizate din 1946-1947 a fost inaugurat pe 16 aprilie la Mingir, raionul Hâncești, în ziua în care Republica Moldova comemorează 80 de ani de la această tragedie. Potrivit edilului, Mingir este satul cel mai grav lovit din întreaga țară, unde 1,421 de persoane sau aproape jumătate din populație a murit de foame. La ceremonie a participat președinta Maia Sandu, care a avertizat că există și astăzi voci în Moldova care glorifică trecutul sovietic și a cerut ca adevărul despre crimele regimului stalinist să fie rostit fără frică.
„Foametea din anii 1946-1947 a atins sute de mii de oameni și a dus la pierderea a 200.000 de vieți. Cifre care ne îngrozesc și astăzi, dar care nu pot cuprinde pe deplin trauma prin care au trecut părinți și copii, tineri și bătrâni. Foametea a pornit de la o secetă, dar a fost transformată într-o tragedie de proporții de deciziile criminale ale regimului stalinist. Chiar și atunci când pământul nu a oferit nimic, oamenilor li s-a cerut să dea tot ce aveau — recoltele, rezervele, semințele, totul a fost luat, fără milă, fără suflet”, a declarat Sandu.
Președinta a mai spus că există în prezent voci, inclusiv în Moldova, care glorifică trecutul sovietic și stalinist și care refuză să numească agresorul, calificând aceasta drept „o altă formă de agresiune împotriva celor care au îndurat foametea și umilința”.
„Astăzi, când avem privilegiul de a putea vorbi fără frică, trebuie să vorbim pentru cei care nu o mai pot face. Adevărul nu rănește, adevărul vindecă. Când adevărul este spus, chiar și după decenii, aduce dreptate. Și mai presus de toate, adevărul ne face liberi”, a adăugat Sandu.
Un memorial și un muzeu al foametei la Mingir
Primarul comunei Mingir, Ilie Chițanu, a anunțat că primăria a alocat resurse financiare pentru deschiderea memorialului și a unui muzeu dedicat foametei, care va fi nu doar un spațiu expozițional, ci și un centru educațional pentru generațiile tinere.
„Vrem nu doar un spațiu expozițional, vrem a fi un centru educațional, mai ales pentru generațiile tinere, pentru a-și face concluzii ce înseamnă foametea și care sunt consecințele ei. Se vrea un centru de informare istorică și, totodată, un spațiu de empatie socială și de consolidare a oamenilor”, a declarat Chițanu.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a subliniat că foametea a fost una organizată, nu o simplă consecință a secetei, și că cercetările arată că impactul asupra Moldovei a fost de 10 ori mai grav decât în Rusia și de 5 ori mai grav decât în Ucraina.
„Oameni nevinovați care au murit pentru că au fost lăsați special fără rezerve de mâncare. Singura lor vină a fost probabil faptul că își iubeau neamul, limba și tradițiile. Seceta din 1946 a agravat situația, dar documentele arată și rolul deciziilor politice ca o formă de represiune. Nu a fost pentru prima dată secetă pe acest pământ, dar niciodată nu au murit oamenii în așa mod”, a declarat Jardan.
Oficialul a adăugat că ministerul va promova o lege specială pentru protejarea memoriei victimelor foametei organizate și că în această seară Teatrul Național Mihai Eminescu va prezenta la Mingir spectacolul „Copiii foametei”.
Președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postică, a atras atenția că foametea a rămas mult timp sub tăcere, spre deosebire de deportări, tocmai din cauza numărului mare de victime.
„Numărul total al victimelor terorii staliniste depășește cu siguranță 25% din întreaga populație a Republicii Moldova de la acel moment. Foamea a fost lăsată sub tăcere, posibil intenționat. Spre deosebire de cei deportați în Siberia, cei care au murit de foame au fost supuși represiunilor politice în propria țară”, a declarat Postică.
Potrivit istoricilor, în perioada decembrie 1946 – august 1947, adică în doar 9 luni, peste 123 de mii de oameni au fost omorâți prin înfometare în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Alți 400 de mii au fost afectați grav de malnutriție, iar în anii următori mulți dintre ei și-au pierdut viața. Sudul țării a fost cel mai afectat de tragedie. Unele sate găgăuze ar fi pierdut până la jumătate din locuitori. Aproape 450 de oameni mureau de foame zilnic în Moldova, fie că-și spuneau moldoveni, români, ruși, găgăuzi, evrei, romi sau bulgari.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
