Victor Furtuna – câștigător al concursului pentru funcția de procuror-șef al PCCOCS

Victor Furtuna, actualul șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauza Speciale (PCCOCS), a acumulat cel mai mare punctaj în cadrul concursului pentru funcția de procuror-șef al aceste instituții. Prin urmare, Furtuna a fost desemnat câștigător al concursului. Urmează candidatura acestuia să fie propusă procurorului general pentru a fi numit în această funcție. Totodată, Furtuna va fi propus Comisiei Vetting pentru inițierea verificării integrității etice și financiare. 

„După totalizarea rezultatelor concursului se prezintă următorul tablou: Victor Furtuna a acumulat 75,56 puncte, Mațco Andrei – 57,19 puncte și Neguriță Ion – 70,42”, s-a anunțat la ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), din data de 7 noiembrie.

Ulterior, CSP a aprobat punctajul final al candidaților. S-a anunțat că hotărârea poate fi contestată de persoana interesată în termen de 10 zile la Curtea Supremă de Justiție.

Ulterior, membrii CSP au aprobat validarea câștigătorului concursului. Totodată, CSP a votat să fie propusă candidatura lui Victor Furtuna procurorului general pentru a fi numit în funcție. Totodată, acesta va fi propus Comisiei Vetting pentru inițierea verificării integrității etice și financiare.

La etapa de interviu, Furtuna a spus că experiența sa în PCCOCS îi permite să înțeleagă mai bine problemele existente și metodele de rezolvare a acestora. El a mai declarat că nu a primit sau urmat niciodată instrucțiuni de la politicieni, dar a recunoscut că procurorii pot suferi presiuni din partea societății.

***

Furtuna a început să lucreze ca procuror în 2011 la Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chișinău, iar în 2016 el a fost transferat la Procuratura municipiului Chișinău. În 2019, el a ocupat funcția vacantă de procuror în Procuratura Anticorupție. Peste 3 ani, în 2022, Furtuna a fost numit în funcția de șef adjunct interimar al PCCOCS. În ianuarie 2023, Victor Furtuna a fost numit șef interimar al PCCOCS.

Furtuna a devenit cunoscut în octombrie 2021, când Consiliul Superior al Procurorilor l-a însărcinat să verifice plângerea deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate Lilian Carp împotriva procurorului general de atunci Alexandr Stoianoglo.

În decurs de două ore, Furtuna a inițiat cinci dosare penale împotriva lui Stoianoglo, le-a comasat într-unul singur și a dispus reținerea procurorului general cu 20 de minute înainte de conferința de presă anunțată de acesta. Furtună a cerut arestarea lui Stoianoglo în instanță, însă judecătorii l-au plasat în arest la domiciliu. După trei luni, Stoianoglo a fost trecut sub control judiciar.

În 2016, Furtuna a respins plângerea activistului civic Anatol Mătăsaru, care susținea că a fost reținut ilegal din cauza protestului său în fața Procuraturii Anticorupție. În 2021, CEDO a acordat lui Mătăsaru o compensație de 5 800 de euro pentru daune morale și încă 1 800 de euro pentru cheltuieli de judecată.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri respinge acuzațiile Tiraspolului: Peste 100 de milioane de lei au fost alocate pentru locuitorii din Transnistria în prima jumătate a anului

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a respins luni, 7 septembrie, afirmațiile administrației nerecunoscute de la Tiraspol, potrivit cărora Chișinăul nu ar fi investit resurse financiare în regiunea transnistreană. Oficialul a menționat că, în prima jumătate a anului curent, au fost alocate peste 100 de milioane de lei pentru sprijinul locuitorilor din stânga Nistrului.

Nu este doar o afirmație falsă, ci o denaturare deliberată a realității, infirmată de fapte și cifre concrete. Iar acest lucru este bine cunoscut de majoritatea locuitorilor din raioanele de est”, a transmis Valeriu Chiveri într-un videoclip publicat pe Facebook.

Potrivit oficialului, Chișinăul a alocat peste 100 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor din raioanele de est în prima jumătate a anului 2026. Peste 76 de milioane de lei au fost alocate pentru asigurarea medicală, compensarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale.

Alte peste 42 de milioane de lei au fost direcționate pentru plăți sociale, inclusiv pensii și indemnizații.

Acest sprijin va continua și va fi consolidat, inclusiv din contul mijloacelor Fondului de convergență. Despre activitatea și obiectivele acestuia vom vorbi separat”, a adăugat vicepremierul.

Totodată, Valeriu Chiveri a subliniat că sprijinul Republicii Moldova pentru regiune nu se limitează la cheltuielile directe ale statului. Potrivit lui, companiile din stânga Nistrului își desfășoară activitatea economică în cadrul legislației Republicii Moldova și al angajamentelor internaționale ale țării.

În afara acestui cadru juridic și fără voința politică a Republicii Moldova, aceste companii pur și simplu nu și-ar putea continua activitatea”, a spus vicepremierul.

Amintim că, recent, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus că Chișinăul nu ar ajuta populația din stânga Nistrului. a susținut că infrastructura medicală, socială și educațională din regiune este finanțată din bugetul transnistrean și a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi retras 32 de milioane de dolari din bugetul regiunii prin măsurile aplicate companiilor din stânga Nistrului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: