Victoriabank este surprinsă de includerea sa în acest caz, care vizează evenimente petrecute în sistemul bancar din Republica Moldova cu șase ani în urmă, după o perioadă atât de lungă de la derularea faptelor. De asemenea, banca este surprinsă de faptul că informațiile legate de situație circulă în spațiul public fără ca banca să fi fost informată.
În opinia noastră, Victoriabank, în forma sa actuală și după transformarea începută în 2018, nu are legătură cu cauza cercetată de autorități. Pentru a demonstra acest lucru, Victoriabank colaborează cu autoritățile și așteaptă etapele următoare ale procesului.
Acționarii internaționali, Banca Transilvania și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și cei locali, inclusiv fondatori ai Victoriabank, al căror scop este să contribuie la modernizarea sistemului bancar din Moldova și să susțină creșterea economică a țării, sunt neplăcut surprinși de situație și consideră că acțiunile recente reprezintă o amenințare a stabilității financiar-bancare și o piedică în dezvoltarea țării. BT și BERD vor apela la toate căile legale pentru a proteja Victoriabank.
«Suntem deschiși față de autorități să oferim toate detaliile necesare pentru că este și în interesul nostru ca aceste lucruri să fie lămurite definitiv. Victoriabank merge înainte, pe drumul început acum 30 de ani și cu noul avânt pe care îl avem mai ales din 2018, datorită noului acționariat internațional. Cei 1.200 de angajați sunt la dispoziția clienților. Victoriabank își continuă activitatea normal, pentru a finanța economia Republicii Moldova și pentru a contribui la depășirea situației create de Covid-19. Suntem încrezători că în etapele următoare toate acuzațiile la adresa Victoriabank vor fi demontate. Între timp, banca noastră își va continua în forță rolul de finanțator al oamenilor și al economiei» — declară Bogdan Pleșuvescu, Președintele Victoriabank începând cu 2018.
Acesta adaugă: «Principala mea misiune de când am fost învestit a fost să contribui la modernizarea băncii și la facilitarea comerțului internațional pentru businessul din Republica Moldova».
Victoriabank este a treia bancă din Moldova, în funcție de active. Indicatorii prudențiali sunt la un nivel confortabil, fiind una dintre băncile cu cea mai mare rată de capitalizare dintre băncile din țară, de peste 30%. Victoriabank are cea mai mare creștere a cotei de piață în ultimii doi ani în ceea ce privește creditele pentru persoanele fizice. În programul Prima Casă, banca are o cotă de piață semnificativă, de 26%.
Cu peste 270.000 clienți activi, aproximativ 100 de sedii în peste 30 de localități din țară, Victoriabank finanțează aproximativ 23.000 de persoane și companii, care au un efect multiplicator și duc la creșterea prosperității în Moldova. Banca procesează peste 220.000 de tranzacții/zi. Investițiile sale în infrastructură și rețea, în ultimii doi ani, depășesc 120 milioane de lei.
De asemenea, banca s-a mobilizat foarte bine în contextul pandemiei, încă de la declanșarea acesteia continuând să vină cu soluții pentru clienți și să fie la dispoziția acestora prin menținerea unităților deschise în program normal.
Indiferent de țară, oamenii, investitorii și companiile se simt în siguranță, investesc și merg mai departe dacă mediul în care trăiesc și cresc este predictibil.
Fiind conștientă de rolul sau, Victoriabank este și își dorește sa rămână unul dintre principalii susținători ai economiei țării și cel mai mare investitor din Moldova în titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor. Prin efortul și rezultatele sale, prin know-how-ul internațional primit de la acționarii săi, contribuie la formarea unui sistem bancar modern în Moldova și la creșterea prosperității oamenilor.
În acest context, Victoriabank îndeamnă actorii publici din țară să acționeze responsabil în tot ceea ce fac, așa încât companiile locale și străine să aibă curajul de a investi în Moldova, mai ales pentru că țară are atât de mare nevoie de investiții care să contribuie la dezvoltarea economică.
Termoficarea modernă în Chișinău, eficiența energetică a clădirilor din Moldova, construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina, precum și construcția primelor porțiuni ale autostrăzii Ungheni-Chișinău se numără printre cele 19 proiecte prezentate de Guvern, pe 29 octombrie, în cadrul planului „Construim Moldova”. Principala sursă de finațare a acestora este Planul de Creștere al UE pentru R. Moldova. Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectele se află în stadii diferite de implementare, unele sunt avansate, în timp ce altele sunt abia la început, în etapa studiilor de fezabilitate tehnică. În context a fost lansat un site dedicat acestor proiecte, care prezintă în regim real progresul înregistrat.
„Sunt 19 proiecte majore pe care le-am prioritizat ca și Guvern: în energie, drumuri, educație, irigație, sănătate, economie digitală. (…) Planul de Creștere a UE este sursa principală de finanțare a acestor proiecte: livrăm reforme și, ca rezultat, primim bani pentru aceste finanțări. Proiectele sunt în stadii diferite, unele din ele – avansate, unele din ele abia la început, la faza de fezabilitate tehnică”, a comunicat premierul.
Referindu-se la proiectele din energie, Tofan a vorbit despre „termoficarea modernă în Chișinău”, menționând că „aproximativ 20% din toată energia termică se pierde în rețea” și că „sunt prea multe țevi învechite care ne costă pe noi toți în tarif”. „Ne propunem să reparăm. Aceste conducte îmbătrânite, care n-au fost reparate de zeci de ani, (…) acolo trebuie să lucrăm. (…) Soluția este ca să modernizăm circa 24 de km de rețea, să construim în centru un rezervor gigantic termic, care ar fi ca o baterie termică, unde stocăm căldura și, atunci când cererea este mare, să o putem livra în rețea. Plus la asta, 12 centrale termice descentralizate cu o capacitate totală de circa 11 megawați, care să fie inclusiv alimentate pe biomasă, pentru că avem foarte multe resturi agricole care sunt aruncate și nu sunt folosite. (…) Rezultatul estimat – circa 4,5 de milioane de metri cubi de gaz economisiți”, a declarat premierul. Aceste proiectele sunt planificate să fie finalizate în perioada 2030-2034.
Tofan a vorbit și despre eficiența energetică a clădirilor, adăugând că „o clădire în Moldova cheltuie de două ori mai multă energie per metru pătrat pentru a fi încălzită, decât în Europa”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează renovarea energetică a peste 40 de clădiri publice. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2032.
În ceea ce privește linia electrică Bălți-Dnestrovsk, Tofan a spus că „vor fi circa 90 de km de linie cu o capacitate de transmisie de 500 de megawați”. „Și foarte important, ne va permite să importăm energie din Ucraina atunci când aceasta va fi, de exemplu, mai ieftină acolo decât în România, și ne va permite să exportăm energie în Ucraina”, a adăugat premierul. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, se intenționează construcția unei a doua linii electrice de înaltă tensiune de 330 kV între stația electrică Bălți și hidrocentrala Dnestrovsk din Ucraina – circa 90 km pe teritoriul Moldovei. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2030.
În ceea ce privește construcția autostrăzii Ungheni-Chișinău, potrivit site-ului „Construim Moldova”, pentru acest proiect, la moment, se elaborează studiul de fezabilitate. În 2027–2028 urmează procesul de achiziții și lansarea lucrărilor. Termenul de finalizare este al treilea trimestru al anului 2031.
Ce ține de proiectul privind un nou terminal la aeroportul din Chișinău, în prezent se identifică sursele de finanțare a proiectului. Acest proiect este planificat să fie finalizat în anul 2031.
În ceea ce privește centura Chișinăului, sectorul II, despre care ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că „vine de la Ialoveni și se termină la Sculeanca”, se finalizează studiul de fezabilitate. Proiectul tehnic urmează să fie elaborat în 2027, iar lucrările vor începe în 2028. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul I al anului 2032.
Referindu-se la proiectul de construcție a Spitalului Regional Bălți, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat că „suntem în procesul tehnic și de design al spitalului”. Potrivit site-ului „Construim Moldova”, construcția este planificată să înceapă în 2029. Acest proiect este planificat să fie finalizat în trimestrul III al anului 2032.
***
Planul de Creștere pentru Republica Moldova este un pachet de sprijin financiar al Uniunii Europene în valoare de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, destinat accelerării reformelor, creșterii economice și apropierii Republicii Moldova de piața unică europeană. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar acordat de UE Republicii Moldova de la independență.
Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică, condusă de deputatul PAS Lilian Carp, va organiza audieri cu ușile închise privind atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, în urma căruia au fost furate datele a circa 750 000 de moldoveni. Subiectul va fi discutat miercuri, 4 noiembrie, începând cu ora 09:00. Anunțul a fost făcut de Lilian Carp în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 29 octombrie.
„În cadrul Comisiei securitate, apărare națională și ordine publică am votat unanim privind audierile instituțiilor de stat privind acel incident cu atacurile cibernetice. Vor avea loc miercuri, ora 09:00. (…) Cel mai probabil vor fi ușile închise pentru că sunt date cu caracter personal. După aceea, vom face declarațiile”, a declarat Lilian Carp.
Amintim că, pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750 000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate.
Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că datele extrase de hackeri nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”.
Între timp, la ședința Guvernului din 28 octombrie, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat că directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, va pleca din funcție. Oficialul a precizat că interimatul va fi asigurat de Artiom Cociu și a subliniat că, în această perioadă, AGE trebuie să pună accent mai mare pe securitatea serviciilor digitale.
La aceeași reuniune a Cabinetului de miniștri, Vasile Tofan a mai spus că Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Potrivit lui, autoritățile au indicii despre „o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent.
Tot pe 28 octombrie, instituția prezidențială a anunțat că președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Național de Securitate pentru zilele următoare, în cadrul căreia va fi analizat atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale și măsurile de răspuns.
Chișinău, 29 octombrie 2026. Parteneriatul companiilor SUMMA și FIBA Group anunță lansarea proiectului „MallDova Park”, un nou centru comercial și de agrement multifuncțional, care va fi dezvoltat în Stăuceni, municipiul Chișinău. Cu o valoare estimată la 250 de milioane de euro, proiectul este una dintre cele mai mari investiții private realizate vreodată în Republica Moldova într-un singur proiect și într-un loc, confirmând rolul strategic al parteneriatului SUMMA–FIBA Group pentru economia țării.
„MallDova Park” va reuni comerțul, gastronomia, divertismentul și evenimentele într-o destinație de referință pentru capitală și întreaga regiune. Centrul va dispune de peste 61.600 m² de spații comerciale de închiriat și va crea aproximativ 3.000 de locuri de muncă.
La ceremonia oficială de lansare a proiectului au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai Ambasadei Republicii Turcia în Republica Moldova, ai investitorilor și ai instituțiilor financiare internaționale.
Vasile Tofan, prim-ministrul Republicii Moldova: „Astăzi celebrăm un proiect investițional de 250 de milioane de euro. Eu nu cunosc un alt proiect de o asemenea anvergură de la independența Republicii Moldova încoace. Vorbim despre o singură investiție care reprezintă 1,3% din PIB-ul țării noastre. Este un proiect care poate transforma Chișinăul într-un pol regional de atracție, aducând vizitatori inclusiv din Iași, Odesa, Galați și Vinița. Mulțumesc FIBA Group și SUMMA pentru angajamentul constant și interesul față de țara noastră, precum și pentru tot ce au realizat până acum. Activitatea lor acoperă domenii precum turismul, ospitalitatea, energia, sănătatea și comerțul, iar investițiile lor în Moldova se ridică deja la sute de milioane de euro. Le doresc investitorilor succes aici și să continue să investească și să reinvestească în Moldova, rămânând prieteni ai țării noastre.”
Nazmiye Başaran, ambasadoarea Republicii Turcia în Republica Moldova: „Parteneriatul economic dintre Turcia și Republica Moldova nu se rezumă la cifrele dintr-un bilanț. Acesta înseamnă, cu siguranță, mult mai mult. Înseamnă să construim pe temelia prieteniei existente între cele două țări. În fiecare zi, adăugăm cărămidă cu cărămidă, pentru a consolida și mai mult edificiul prieteniei noastre. MallDova Park, unul dintre cele mai mari proiecte de investiții private din țară, va reprezenta, fără îndoială, un moment de referință în consolidarea relațiilor noastre economice și comerciale. Sunt încrezătoare că vom continua să valorificăm imensul potențial pe care îl avem la dispoziție, în beneficiul prosperității noastre comune și al dezvoltării durabile.”
„MallDova Park” este gândit ca un loc în care oamenii vin nu doar pentru cumpărături, ci și să mănânce, să se întâlnească cu prietenii, să urmărească un meci sau să participe la un eveniment. Proiectul pornește de la filozofia „Beyond Retail” („Dincolo de Retail”), care presupune ca centrele comerciale sunt spații de petrecere a timpului liber, nu doar de shopping.
Cu o suprafață totală construită de aproximativ 180.000 m², complexul va găzdui circa 170 de magazine, inclusiv numeroase branduri internaționale care momentan nu sunt prezente în Republica Moldova, un supermarket, o zonă gastronomică de tip Food Hall, o stradă gastronomică și spații dedicate evenimentelor publice. Proiectul prevede, de asemenea, 1.888 de locuri de parcare, dintre care 1.558 – subterane.
O investiție cu impact asupra economiei și pieței muncii
Efectele economice ale investiției depășesc centrul comercial propriu-zis și se vor resimți în construcții, comerț, servicii, alimentație publică, divertisment și logistică. Cele aproximativ 3.000 de locuri de muncă estimate vor extinde oportunitățile de angajare și vor contribui la dezvoltarea serviciilor în regiunea Chișinăului. Noul centru va crea premise pentru dezvoltarea activităților antreprenoriale, diversificarea ofertei comerciale și extinderea oportunităților pentru furnizorii locali. În același timp, amploarea investiției și implicarea unor grupuri internaționale cu experiență consolidează încrederea în piața Republicii Moldova și în capacitatea acesteia de a găzdui proiecte de anvergură.
Lucrările de construcție, inclusiv amenajarea spațiilor de către chiriași, vor dura aproximativ 36 de luni, iar lansarea centrului este estimată la circa trei ani de la începerea lucrărilor.
„MallDova Park”: eficiență energetică și utilizare responsabilă a resurselor
„MallDova Park” este primul proiect din Republica Moldova dezvoltat în conformitate cu cerințele LEED (Leadership in Energy and Environmental Design), unul dintre cele mai recunoscute sisteme internaționale de certificare a clădirilor sustenabile. Standardul evaluează performanța energetică, consumul de apă, calitatea materialelor și impactul asupra mediului pe întreaga durată de viață a clădirii. După finalizarea construcției, „MallDova Park” își propune să devină una dintre primele clădiri noi din țară care obțin această certificare.
Soluțiile prevăzute includ colectarea și reutilizarea apei pluviale, eficiența energetică și reducerea consumului de energie, precum și utilizarea materialelor de construcție ecologice. Proiectul este dezvoltat cu sprijinul consultantului specializat Green Partners.
Conceptul arhitectural este inspirat de peisajul vitivinicol al Republicii Moldova, cu un atrium cu luminator pe toată lungimea clădirii, o curte interioară în aer liber și spații dedicate gastronomiei și evenimentelor.
Amplasarea în vecinătatea Arena Chișinău și Moldova Hitech Park, cu acces la transport public și la facilitățile sportive din zonă, face din MallDova Park un punct de atracție pentru locuitorii Chișinăului și ai regiunilor învecinate.
Murat Özyeğin, președinteleConsiliului de Administrație, FIBA Group: „Cu o investiție totală de 250 de milioane de euro, MallDova Park este cea mai mare investiție privată din istoria Republicii Moldova. Suntem mândri și, în același timp, onorați să facem parte din acest proiect. Ne bucurăm să lucrăm din nou cu SUMMA, partenerul nostru de lungă durată în Moldova. Împreună am construit, aici, la Chișinău, Shopping MallDova, hotelul Courtyard by Marriott Chișinău și o clădire de birouri de clasa A. Aceste investiții reflectă încrederea noastră în Republica Moldova și angajamentul nostru față de viitorul ei.”
Giuseppe Grimaldi, șeful Oficiului BERD în Republica Moldova: „Evenimentul de astăzi confirmă faptul că Republica Moldova se află într-un moment favorabil, iar investitorii observă acest lucru. La BERD, suntem foarte bucuroși să avansăm în discuțiile noastre comune privind finanțarea unui proiect care urmează să devină una dintre cele mai mari investiții private directe realizate în Republica Moldova. Vom continua să colaborăm îndeaproape pentru a finaliza evaluarea proiectului și a asigura finanțarea necesară pentru MallDova Park. La BERD, investim pentru a genera un impact pozitiv cu mult înainte ca acest concept să devină unul consacrat. Pentru noi, o investiție bună nu se măsoară doar prin valoarea sa, ci și prin schimbarea pe care o produce. Suntem deosebit de încântați să colaborăm din nou cu FIBA și SUMMA, continuând un parteneriat cu rezultate solide atât în Republica Moldova, cât și în Turcia.”
Selim Bora, președinte, SUMMA: „SUMMA contribuie la dezvoltarea economică a Republicii Moldova încă din 1996. De-a lungul a peste trei decenii, am construit aici relații durabile și ne-am consolidat încrederea în potențialul țării. O investiție de asemenea amploare înseamnă mai mult decât un proiect. Este un angajament față de viitorul Republicii Moldova și un vot de încredere în oamenii, instituțiile și economia sa. Astfel, se transmite un mesaj puternic întregii regiuni și investitorilor internaționali: Republica Moldova este deschisă colaborărilor ambițioase, construite pe termen lung. ”
Lansarea „MallDova Park” marchează o etapă importantă în dezvoltarea unui proiect cu potențial de a transforma peisajul comercial și urban al Chișinăului. Prin dimensiunea investiției, numărul estimat de locuri de muncă și diversitatea funcțiunilor propuse, proiectul urmărește să creeze valoare economică pe termen lung și să ofere noi oportunități pentru consumatori, companii și comunitatea locală.
Despre SUMMA
SUMMA este un constructor internațional cu interese și operațiuni diversificate, înființat de Președintele său de Onoare Mete Bora în 1989, la Ankara, Turcia. De atunci, a evoluat într-o companie de construcții și dezvoltare recunoscută la nivel global, cu reputație în livrarea de proiecte complexe la timp și în limita bugetului. Cu peste 35 de ani de experiență, SUMMA a finalizat cu succes 105 proiecte de construcții în 17 țări de pe 4 continente. Compania numără mii de angajați în întreaga lume, are sediul central la Istanbul, Turcia, și menține o prezență permanentă pe multiple piețe internaționale. SUMMA a fost recunoscută în mod constant de Engineering News-Record (ENR), clasându-se timp de peste un deceniu printre cele mai bune 225 de companii internaționale de construcții din lume, ceea ce demonstrează un angajament ferm pentru excelență și fiabilitate în industria globală a construcțiilor.
Prezența în Republica Moldova
SUMMA activează în Republica Moldova din anul 1996, începând cu dezvoltarea complexului Green Hills Market și cu lucrări la Aeroportul Internațional Chișinău. În perioada 1996–2024, valoarea totală a investițiilor companiei a depășit 300 mil. euro, în șase sectoare: ospitalitate, construcții, sănătate, imobiliare, comerț și proiecte sociale. Pentru perioada 2025–2028 sunt planificate investiții suplimentare de circa 300 mil. euro, astfel încât portofoliul companiei în Republica Moldova va depăși 600 mil. euro. În proiectele sale, SUMMA a colaborat cu parteneri precum Radisson, Marriott International, BERD, Banca Mondială, Nexent Bank N.V. (Credit Europe Bank), AmCham Moldova, FIA Moldova, Victoriabank, OTP Bank și Banca Transilvania.
FIBA Commercial Properties îmbină experiența vastă a FIBA Group în sectoarele financiar și nefinanciar cu o expertiză aprofundată în domeniul imobiliarelor comerciale, pentru a asigura o creștere sustenabilă și crearea de valoare pe termen lung.
Activând în cinci țări (Turcia, China, România, Republica Moldova și Kosovo), compania gestionează un portofoliu internațional diversificat. Acesta include 11 centre comerciale, 4 clădiri de birouri, 5 complexe rezidențiale, 2 complexe cinematografice și 3 hoteluri, însumând peste 800.000 m² de suprafață închiriabilă și găzduind peste 1.100 de branduri globale și magazine. Printr-o abordare solidă a investițiilor, un management al activelor orientat spre valoare adăugată și strategii de dezvoltare aliniate la tendințele piețelor emergente, compania oferă soluții inovatoare în domeniul investițiilor, administrării proprietăților, închirierii, dezvoltării și creării de concepte. Activitatea companiei este ghidată de o mentalitate etică, de încredere, distinctivă și orientată spre excelență, care asigură valoare durabilă pentru toate părțile interesate. FIBA Commercial Properties crează valoare în fiecare proiect pe care îl derulează, și modelează viitorul retailului și al imobiliarelor comerciale pe piețele globale.
Un rol de lider în Republica Moldova
FIBA Commercial Properties a jucat un rol important în conturarea pieței imobiliare comerciale din Republica Moldova încă din 2008. În parteneriat cu SUMMA, compania a dezvoltat Shopping MallDova, o destinație emblematică ce a introdus standarde moderne de retail în Chișinău și a transformat dinamica comercială a orașului. În plus, prin intermediul Anchor Grup, filiala sa din România, activă în Europa de Est din 1997, FIBA CP aduce o expertiză vastă în dezvoltarea de centre comerciale, proiecte rezidențiale, clădiri de birouri și proiecte cu funcțiuni mixte. Anchor Grup consolidează operațiunile internaționale ale FIBA CP, îmbinând cunoașterea pieței regionale cu viziunea globală a companiei.
Fermierii din raioanele Fălești, Criuleni și Hâncești protestează astăzi, 29 octombrie, în contextul în care Parlamentul urmează să examineze prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase până la sfârșitul anului. Mecanismul actual expiră pe 31 octombrie.
Fermierii au venit la manifestații cu tractoare, pe care le-au staționat pe marginea carosabilului. Pe acestea au fost arborate drapele de stat și au fost amplasate bannere ale Asociației „Forța Fermierilor”, organizatoarea protestelor.
Amintim că, pe 28 octombrie, Cabinetul de miniștri a avizat pozitiv proiectul de lege privind prelungirea mecanismului până la 31 decembrie. Documentul urmează să fie examinat de deputați în ședința plenară a Parlamentului din 29 octombrie.
În ajun, Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că fermierii din mai multe raioane vor protesta pașnic cu tehnica agricolă, așteptând să vadă dacă legea privind prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoaselor va fi votată în două lecturi.
„Forța Fermierilor” cere prelungirea mecanismului, de teama că importurile de cereale și oleaginoase mai ieftine din Ucraina vor duce la scăderea prețurilor pe piața internă și vor afecta producătorii autohtoni. Potrivit asociației, dificultățile de export ale Ucrainei, generate de atacurile Rusiei, și acumularea unor cantități mari de cereale în regiune sporesc acest risc.
Solicitarea socialiștilor de a-l chema pe premierul Vasile Tofan în Parlament, pentru a prezenta tradiționalul raport la 100 de zile de mandat, a dus la un schimb de acuzații între vicepreședinții Legislativului, Vlad Bătrîncea și Doina Gherman. Deputatul PSRM a cerut explicații despre situația economică și sprijinul pentru cetățeni în sezonul rece și a criticat acordul militar cu Ucraina. În replică, deputata PAS l-a acuzat că evită să condamne agresiunea Rusiei și i-a cerut să spună, în plen, cine este agresorul.
De la audierea lui Tofan, la războiul din Ucraina. Cum a început disputa în Parlament
Vlad Bătrîncea a propus, în ședința din 29 octombrie, ca premierul să vină în Parlament pentru a răspunde la întrebări despre investiții, reorganizarea administrației publice și banii pentru ajutorul acordat cetățenilor în sezonul rece. Potrivit lui, „unicul acord despre care putem astăzi vorbi cu țara vecină (nr: Ucraina) nu este despre gazele naturale, dar este despre cooperarea militară”.
„Credem că domnul Tofan are o posibilitate frumoasă să vină astăzi în Parlament”, a declarat deputatul socialist.
Doina Gherman a amintit că premierul și echipa sa vor prezenta raportul pentru primele 100 de zile de activitate pe 5 noiembrie. Deputata PAS a respins astfel solicitarea lui Bătrîncea, apoi i-a reproșat poziția față de Rusia, în replică la criticile sale despre acordul militar cu Ucraina.
„Vă deranjează, domnule Bătrîncea, foarte mult acordul de cooperare, văd, dar nu vă deranjează că la 100 de km stau tancurile rusești de aici. Vă deranjează că capacităm domeniul apărării în Moldova, dar nu vă deranjează că mor copiii și femeile în fiecare zi în Ucraina. Vă deranjează tot ce ține de capacitarea forțelor noastre aici, pe intern, dar nu vă deranjează că se flutură flagurile Rusiei la toate congresele la care participați împreună cu colegii dvs. săptămânal. Rușine să vă fie!”, a declarat, în reacție, deputata PAS.
În cele din urmă, propunerea de a-l invita pe premier în plen nu a întrunit suficiente voturi: 32 de deputați au susținut-o, 50 au votat împotrivă, iar 11 nu au votat.
Bătrîncea: „Sunt împăcat cu conștiința mea”
După votul din plen, vicepreședintele socialist al Parlamentului a propus și audierea ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, privind situația de pe râul Nistru. Bătrîncea a răspuns, tot atunci, și acuzațiilor Doinei Gherman. El susține că a ajutat ucraineni și a acuzat guvernarea că îi ține pe cetățeni în frică și evită să răspundă pentru propriile eșecuri.
„Să nu-mi vorbiți, vă rog, de rușine. Eu sunt împăcat cu „sovistea” (nr: conștiința) mea și sunt gata să răspund pentru cele făcute și declarate de mine. Dvs. nu sunteți gata să vă asumați niciun eșec și mereu căutați doar adversari și doar inamici. Fără inamic nu puteți conduce statutul și nu puteți ferici propriii cetățeni. Rușine să vă fie!”, a declarat Bătrîncea.
În replică, Gherman l-a acuzat pe Bătrîncea și pe colegii săi că nu au condamnat ferm agresiunea Rusiei și le-a reproșat că au pe conștiință victimele războiului. Deputata i-a cerut să condamne în plen războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei: „Să țineți mine că pe conștiința dvs. a tuturor – a dvs. personal și a colegilor – sunt copiii decedați în Bucea, în Mariupol, toți copiii ucraineni deportați, pentru că niciodată, niciodată nu ați condamnat vehement războiul de agresiune pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Ați inventat tot felul de scuze și tot felul de tertipuri doar ca să vă eschivați de la această condamnare. Eu vă îndemn acum și vă rog, domnule coleg Bătrîncea, să condamnați războiul de agresiune care se întâmplă acum în Ucraina și atunci eu îmi retrag declarațiile înapoi”.
Bătrîncea a răspuns că se opune războiului și a revenit, din nou, la acuzațiile împotriva guvernării: „Condamn orice război și războiul din Ucraina, dar, totodată, eu condamn și războiul pe care îl duceți cu cetățenii Republicii Moldova și condamn tot ceea ce faceți ca să plămădiți sărăcia”.
Gherman, către PSRM: „Cine este agresorul?”
Schimbul de replici a continuat cu o nouă întrebare din partea deputatei PAS. „Cine este agresorul? Răspundeți foarte scurt. Cine este agresorul?”, l-a întrebat Gherman pe Bătrîncea.
În discuție a intervenit și președintele Parlamentului, Igor Grosu, după Bătrîncea nu a răspuns, iar din sală s-a strigat „PAS”: „Mintea nopții, când nu este nici lună, nici stele, asta vreau să vă spun, stimați colegi. Slăbuț. Totuși, nu aveți voi curajul să spuneți că Rusia e agresorul, stat agresor. Nu aveți”.
În cele din urmă, nici acest demers nu a fost aprobat. Pentru audierea în plen a ministrului Mediului au votat 38 de deputați, împotrivă – 50, iar patru nu au votat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
