Susține NM

Victoriabank extinde accesul la finanțare pentru antreprenori printr-un acord de garantare cu Grupul BEI

  • P.

Victoriabank, împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Fondul European de Investiții (FEI), a lansat un nou program de garantare dedicat întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova. Cu sprijinul Uniunii Europene, prin EU4Business Guarantee Facility, banca va oferi credite IMM-urilor în condiții mai avantajoase, acoperite de garanții europene în valoare totală de 30 de milioane de euro.

Prin acest mecanism, până la 80% din valoarea împrumutului este garantată, reducând semnificativ necesarul de gaj și facilitând accesul companiilor la finanțare. Programul este destinat antreprenorilor din diverse domenii – de la producție și agricultură, până la comerț și servicii – care doresc să investească, să inoveze și să creeze locuri de muncă.

„Ne dorim ca antreprenorii să aibă un acces mai rapid și mai simplu la finanțare. Prin acest acord cu Grupul BEI, Victoriabank va extinde soluțiile flexibile de creditare, adaptate nevoilor fiecărei afaceri, astfel încât IMM-urile să poată investi și să valorifice noi oportunități. Este un pas concret prin care sprijinim clienții noștri să facă următorul salt în dezvoltarea lor”, susține Levon Khanikyan, Președintele Comitetului de Direcție al Victoriabank.

Programul EU4Business Guarantee Facility, susținut de UE și implementat prin BEI, oferă clienților IMM ai Victoriabank oportunitatea de a accesa finanțare printr-un mecanism european inovator, care le permite să își planifice investițiile cu mai multă siguranță și să inițieze activități sustenabile în diverse domenii. 

„Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 99% din totalul afacerilor din Uniunea Europeană și sunt cruciale pentru economia UE. În Republica Moldova, IMM-urile sunt principalul motor al inovării, al creării locurilor de muncă, al creșterii economice și prosperității. Noua finanțare locală facilitată prin intermediul Programului de Garanții EU4Business este așteptată să ajute IMM-urile locale să beneficieze de oportunități fără precedent care decurg din procesul de aderare a Republicii Moldova la UE și din accesul la piața unică”, subliniază Iwona Piórko, ambasadorul UE în Republica Moldova.

„Acest acord transmite un semnal clar privind angajamentul puternic al Grupului BEI față de sectorul privat din Moldova. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei, iar aceste garanții susținute de UE vor oferi acces mai facil la finanțare pentru sute de companii, ajutându-le să se dezvolte și să creeze locuri de muncă”, declară Teresa Czerwińska, Vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Despre Victoriabank
Cu o istorie de 35 de ani în Republica Moldova, Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din țară. Deținută majoritar de Banca Transilvania și BERD, Victoriabank este dedicată sprijinirii economiei locale, încurajării inovației și promovării dezvoltării durabile. Cu o rețea de 64 de sucursale și peste 1.200 de angajați, banca deservește circa 360.000 de clienți, oferind soluții financiare sigure și moderne, adaptate nevoilor acestora.

Despre Grupul BEI
Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) este instituția de creditare pe termen lung a statelor membre ale Uniunii Europene. Activitatea BEI se axează pe opt direcții majore, finanțând proiecte care sprijină obiectivele de politică ale UE: acțiuni pentru climă și mediu, digitalizare și inovație, securitate și apărare, coeziune, agricultură și bioeconomie, infrastructură socială, dezvoltarea piețelor de capital și consolidarea rolului Europei pe plan global.

BEI în Moldova
De la începutul activității sale în Moldova, în 2007, BEI a investit circa 1,75 miliarde de euro în peste 30 de proiecte. Acestea vizează domenii-cheie precum eficiența energetică, transportul, sănătatea, agricultura, sectorul privat și silvicultura. În calitate de braț financiar al Uniunii Europene, BEI continuă să sprijine Republica Moldova prin investiții strategice, contribuind la dezvoltarea durabilă și la parcursul său european, inclusiv prin inițiativele din cadrul Planului de Creștere pentru Moldova al UE.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Škoda Karoq trece de 1.000.000 de unități produse

VIDEO „Doar promisiuni și nici măcar nu au făcut ceea ce au promis”. Care miniștri ar trebui să rămână?

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

gov.md

Ce s-a întâmplat, totuși, între Alexandru Munteanu și Dan Perciun? Răspunsul liderului PAS, Igor Grosu

Între Alexandru Munteanu, fost deja premier, și Dan Perciun, ministrul interimar al Educației, a avut loc o discuție despre viteza cu care sunt implementate reformele. Discuția a fost „cu mai mult temperament”. Precizările au fost făcute de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la ediția din 15 iulie a emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1, după ce a fost întrebat ce s-a întâmplat, totuși, între Alexandru Munteanu și Dan Perciun.

„A fost o discuție, așa cum au mărturisit ambii, despre reforme. Probabil despre viteza cu care sunt implementate aceste reforme. Probabil mai temperamentală, așa, cu mai mult temperament. Dar, repet, am tot respectul față de domnul Munteanu, și-a adus toată contribuția. (…) Acum suntem într-un moment în care lucrurile trebuie să le dinamizăm mai tare. (…) S-a deschis clusterul 6. Insistăm pe celalalte patru și aici chiar trebuie să ne mișcăm repede. Până la sfârșitul acestei veri trebuie să le avem deschide pe toate și să demonstrăm nu doar prin aprobarea legilor, dar și prin reformele implementate, că Republica Moldova merită să fie apreciată”, a declarat Grosu.

***

Amintim că, pe 3 iulie 2026, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru. Munteanu a declarat că a ales să plece în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” pe care le are.

Președinta Maia Sandu a declarat că Alexandru Munteanu a avut o singură obiecție înainte de demisie – aceasta ține de relația lui interpersonală cu ministrul Educației, Dan Perciun. Detalii AICI.

Într-o reacție, Perciun a menționat că și-a exprimat nemulțumirile față de politica bugetar-fiscală. Potrivit ministrului, unele măsuri incluse în document nu au fost suficient discutate în Guvern și au generat reacții „foarte aprinse” în societate. Detalii AICI.

Ulterior, liderul PAS, Igor Grosu, a spus că motivul demisiei lui Munteanu a fost „un trigger”, menționând o discuție „mai temperamentală” a acestuia cu Perciun despre un subiect legat de politica fiscală.

Știri similare

eSP.md

Fosta ambasadoare în Suedia, vizată într-un dosar penal, susține că este victima unei campanii de hărțuire. Reacția MAE

Fosta ambasadoare a Republicii Moldova în Suedia, Norvegia și Finlanda, Liliana Guțan, susține că este victima unei campanii de hărțuire instituțională și că auditul intern al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), precum și dosarul penal deschis pe numele său, au fost inițiate după ce a refuzat să părăsească funcția. De cealaltă parte, MAE respinge acuzațiile și afirmă că declarațiile publice ale ex-ambasadoarei reprezintă „presiuni asupra justiției”, în condițiile în care cauza penală este examinată de instanță.

Într-o conferință de presă din 15 iulie, Liliana Guțan, alături de avocații săi, a declarat că împotriva sa au fost inițiate succesiv un audit intern, o anchetă penală, o procedură disciplinară și verificări privind documentele medicale. Fosta ambasadoare susține că toate aceste acțiuni ar face parte dintr-un mecanism coordonat de înlăturare a sa din funcție și afirmă că procedurile au început după ce ar fi refuzat să-și prezinte demisia.

„Fiecare procedură luată separat pare legală, însă împreună ele au fost orchestrate și instituționalizate ca un mecanism pus în mișcare de oameni concreți”, a menționat fosta ambasadoare, notează IPN.

Avocatul Ivan Ungureanu a declarat că dosarul penal are la bază concluziile unui audit intern al MAE, iar prejudiciul imputat vizează cheltuieli pe care le consideră justificate, efectuate în exercitarea atribuțiilor diplomatice. Printre acestea au fost menționate produse de igienă pentru ambasadă, cheltuieli protocolare, precum și ajustarea unei ținute oficiale pentru ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare în Regatul Norvegiei.

Apărarea susține că raportul de audit este contestat în instanța de contencios administrativ și că, în opinia sa, procedurile administrative și penale ar fi fost utilizate abuziv.

Liliana Guțan a declarat că va contesta toate acțiunile pe care le consideră ilegale. „Îmi voi apăra onoarea în toate instanțele și forurile legale, naționale și internaționale”, a spus aceasta.

În reacție, Ministerul Afacerilor Externe a catalogat afirmațiile ex-ambasadoarei drept „presiuni asupra justiției”.

„Ministerul Afacerilor Externe are toleranță zero față de corupție și abuzuri. Având în vedere că dosarul a fost transmis de Procuratură în instanța de judecată, aceste declarații publice pot fi catalogate drept presiuni asupra justiției”, a spus instituția.

Amintim că, în martie, Procuratura Anticorupție a anunțat că Liliana Guțan a fost trimisă în judecată pentru abuz de putere și abuz de serviciu. Potrivit anchetatorilor, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023, aceasta ar fi introdus date false în evidențele contabile ale misiunii diplomatice privind prezența sa la serviciu și ar fi decontat cheltuieli personale pe banii statului. Prejudiciul cauzat bugetului Ministerului Afacerilor Externe este estimat la 275 927 de lei.

Știri similare

Colaj NM

„Și salariu, și indemnizații”: Grosu susține că Taburceanu a restituit toți banii primiți de la MoldATSA

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, susține că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, a restituit în contul MoldATSA toate resursele încasate de la această instituție. Potrivit lui Grosu, este vorba de „tot ce a primit”, adăugând că „și salariu, și indemnizații”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 15 iulie a emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1.

Grosu a oferit informațiile referitoare la Taburceanu după ce a fost întrebat în ce măsură scandalurile din ultima perioadă afectează procesul de negocieri cu UE. Potrivit lui Grosu, încrederea Uniunii Europene în parcursul european al Republicii Moldova este una fermă. „Asta pot să o confirm din discuțiile mele care le am cu partenerii. Sigur, sunt regretabile aceste scandaluri, aceste incidente, dar Uniunea Europeană evaluează țara în primul rând prin capacitatea autorităților de a reacționa la aceste incidente. (…) De a sancționa acolo unde e de sancționat, de a corecta, de a recunoaște și noi asta facem. (…) Drept dovadă este și decizia de ieri a celor 27 state membre de a deschide Clusterul privind politica externă”, a declarat Grosu pe 15 iulie.

În continuare, liderul PAS a spus că „cei care au abuzat trebuie să fie sancționați”, iar „cei care au profitat de anumite resurse să le restituie, așa cum este și cazul Anastasiei Taburceanu”. „Din informația care o am la zi, a restituit în contul MoldATSA toate resursele care le-a primit din partea acestei instituții”, a adăugat Grosu.

Întrebat despre ce sumă este vorba, Grosu a spus că nu știe, însă a precizat: „Tot ce a primit. Și salariu, și indemnizații, cât a muncit acolo”. Potrivit lui Grosu, nu e vorba de suma pentru o lună sau două, ci „tot ce a primit din partea acestei instituții”.

NewsMaker a întrebat anterior MoldATSA despre procedura de returnare a fondurilor încasate de Taburceanu. Instituția nu a răspuns deocamdată solicitării redacției. Totodată, NM a întrebat și Agenția Proprietății Publice, care a precizat că a remis solicitarea către MoldATSA.

***

Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, a ajuns în centrul unui scandal privind salariul de la MoldATSA. O investigație RISE Moldova arată că aceasta a primit peste un milion de lei în mai puțin de un an. Detalii – AICI. Cel mai mare salariu încasat a fost de 149 050 de lei, în decembrie 2025. Detalii AICI.

Între timp, Taburceanu a anunțat că demisionează și că va restitui toate sumele primite sub formă de sporuri și adaosuri salariale. Detalii – AICI.

Președinta Maia Sandu a declarat că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale la MoldATSA. Șefa statului a calificat drept nejustificate salariul și sporurile încasate de aceasta și a afirmat că banii primiți nemeritat trebuie restituiți. Detalii – AICI.

Pe 29 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a declarat că Taburceanu ar fi primit un salariu lunar de 4.000 de euro ca specialist în comunicare în cadrul Cancelariei de Stat, printr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, contractul ar fi fost reziliat după scandalul de la MoldATSA. Delegația UE în Republica Moldova a confirmat că Taburceanu a activat, în perioada octombrie 2024 – iunie 2026, în cadrul Echipei de Sprijin pentru Reforme, proiect finanțat de UE și implementat de BERD. Instituția a precizat că BERD evaluează implementarea contractului, iar Comisia Europeană va decide ulterior dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Detalii – AICI.

Pe 30 iunie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că a exclus-o pe Taburceanu din rândurile PAS. Detalii – AICI.

Pe 9 iulie, Grosu anunța că Taburceanu a restituit 500 000 de lei din banii pe care i-a primit de la MoldATSA și „va continua să facă lucrul acesta”. Detalii AICI.

Știri similare

Bizlaw.md

Fosta secretară de stat Cristina Pereteatcu: „Ministrul mi-a spus că însuși liderii de partid au insistat să plec”. Reacția PAS și a Ministerului Energiei

Fosta secretară de stat a Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, susține că a fost înlăturată din funcție din motive politice, deși, afirmă ea, nimeni nu i-ar fi reproșat modul în care și-a făcut munca. Declarațiile au fost făcute într-o postare publicată pe 16 iulie, la aproape jumătate de an de la încetarea mandatului său. Ministerul Energiei și partidul de guvernare resping acuzațiile.

Cristina Pereteatcu, care a părăsit funcția în februarie 2026, susține că înainte de eliberarea sa din funcție a avut o discuție cu ministrul Energiei, care i-ar fi spus că nu are încredere în ea.

„I-am spus că este reciproc. L-am întrebat dacă din tot portofoliul pe care îl coordonam cunoaște ce fac. A recunoscut că nu. După ce i-am povestit cu lux de amănunte, (…) mi-a întins mâna și mi-a spus: hai să lucrăm. La câteva zile după discuție mi-a venit un mesaj de la Cancelaria de Stat (CS) informându-mă că trebuie să plec din funcție”, susține Pereteatcu.

Fosta secretară de stat susține că, ajunsă la Cancelaria de Stat, a găsit pregătite două documente: o cerere de demisie și alta de eliberare din funcție.

„Am spus că mi-am făcut lucrul bine și foarte bine, și obiecții față de calitatea muncii mele sau alte pretenții nu mi-au fost comunicate, respectiv nu am de ce să scriu cerere de demisie. Am solicitat eliberarea, dacă se consideră necesar. Ministrul mi-a spus că însuși liderii de partid au insistat să plec și a pronunțat numele lui Igor Grosu, pe care îl cunosc personal de mult timp. I-am scris un mesaj lui Igor Grosu ca să aflu dacă e adevărat, însă nu mi-a răspuns nici până azi”, mai susține aceasta.

Contactată de NewsMaker, consiliera președintelui PAS și al Parlamentului, Igor Grosu, Aurica Jardan, a respins acuzațiile.

„Este un fals. În același timp, secretarii de stat sunt numiți în funcții de demnitate publică, iar fiecare ministru are dreptul legal să-și formeze echipa și să decidă asupra numirii sau încetării mandatului acestora”, a declarat Jardan pentru NewsMaker.

NewsMaker a solicitat o reacție și Ministerului Energiei. Instituția respinge acuzațiile fostei secretare de stat: „Chiar dumneaei a spus că a fost demisă din cauza lipsei de încredere. Considerăm că în situația actuală discuțiile despre supărările personale nu sunt o prioritate”.

Amintim că Cristina Pereteatcu a fost numită secretară de stat la Ministerul Energiei în martie 2023, fiind responsabilă de relațiile internaționale și digitalizare.

Pe 18 februarie 2026, după aproape trei ani de mandat, Guvernul i-a aprobat încetarea mandatului. La acel moment, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, i-a mulțumit „pentru toate proiectele și inițiativele pornite și în derulare” și i-a urat succes în continuare. La rândul său, Pereteatcu a scris atunci că a muncit „mult” în perioada în care a deținut funcția și că cea mai mare realizare a sa este faptul că a rămas „un om integru”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

parlament.md

Perciun, Junghietu și Hajder, printre miniștrii apreciați de Grosu. Vor rămâne în Guvern?

Componența viitorului Guvern însă se discută, însă cel târziu pe 17 iulie „noi o să avem o claritate”. Precizările au fost făcute de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la ediția din 15 iulie a emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1. Potrivit lui Grosu, Vasile Tofan, desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, și-a format unele impresii în urma discuțiilor cu miniștrii și „o să aibă și propuneri”. În ceea ce privește poziția sa, liderul PAS a evidențiat activitatea a trei miniștri interimari, menționând că în domeniile lor s-a avansat, însă „foarte mult contează ce opinii o să aibă domnul prim-ministru desemnat”.

În cadrul emisiunii, Grosu a spus că discuțiile privind componența viitorului Guvern sunt încă în desfășurare. „În fiecare zi discut cu domnul Tofan. El are discuții și a avut cu fiecare ministru. (…) Eu cred că mâine, cel târziu vineri, noi o să avem o claritate”, a comunicat Grosu pe 15 iulie.

Grosu a menționat că și-a expus părerea despre componența viitorului Guvern încă înainte de desemnarea lui Tofan. În același timp, el a precizat că, după consultările lui Tofan cu miniștrii, „o să ne așezăm, o să discutăm, o să confruntăm opiniile și o să luăm o decizie”. „Chiar azi dimineață am avut o discuție (nota red. cu Vasile Tofan). L-am întrebat impresiile, fără a solicita detalii pe nume. (…) Mi-a spus că unele impresii sau validat, cele cu care a venit, pentru că nu a cunoscut foarte bine fiecare ministru. O să aibă și propuneri”, a mai spus Grosu.

În continuare, liderul PAS a evidențiat activitatea a doi miniștri, ministrul interimar al Educației și Cercetării, Dan Perciun, și ministrul interimar al Energiei, Dorin Junghietu. „Noi avem domenii, ați menționat educația, un ministru foarte activ. Atrage resurse. (…) Alt domeniu (…) – energetic. S-au făcut lucruri care nici nu-mi închipuiam câțiva ani în urmă, că o să putem avea proiecte pe câteva linii de interconectare, că o să crească aproape 10 ori capacitatea de energie regenerabilă”, a menționat Grosu. Întrebat dacă Dan Perciun și Dorin Junghietu ar putea să se regăsească în noul Guvern, Grosu a spus: „Eu v-am dat exemple de domenii în care s-a avansat”.

Ulterior, liderul PAS a evidențiat și activitatea ministrului interimar al Mediului, Gheorghe Hajder, menționând că acesta „a gestionat foarte bine criza Nistrului”. Întrebat dacă Gheorghe Hajder va rămâne în Guvern, Grosu a răspuns: „Mi-ați solicitat opinia. Iată în trei domenii, eu v-am prezentat. (…) Foarte mult contează ce impresii și ce opinii o să aibă domnul prim-ministru desemnat”.

***

Vasile Tofan a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. Un decret în acest sens a fost semnat de șefa statului, Maia Sandu, la 11 iulie. Decizia a fost luată după consultările cu fracțiunile parlamentare. Acestea au avut loc însă doar cu reprezentanții PAS, în timp ce fracțiunile parlamentare de opoziție au refuzat să participe la discuțiile cu șefa statului. Anterior consultărilor, PAS anunțase că îl va propune pe Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru.

Vasile Tofan va merge pe 21 iulie în plenul Parlamentului pentru a cere votul de încredere pentru cabinetul său de miniștri și programul de activitate al Guvernului. Ședința plenară va începe la ora 11:00.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Škoda Karoq trece de 1.000.000 de unități produse
Moldova, din nou elita competițiilor internaționale de robotică: RoboRangers de la Tekwill Academy Kids, premiați la Campionatul FLL din Hong Kong
Mobilitatea afacerii dumneavoastră începe cu maib: credit auto pentru companii, cu 0% avans și 0% comisioane
Škoda Moldova lansează Flash Sales: doar 20 de automobile beneficiază de preturi speciale
GEELY din nou nr. 1 în Moldova la finalul lunii iunie
Republica Moldova: Medpark redefinește chirurgia tiroidei prin monitorizarea intraoperatorie a nervilor
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send