Victoriabank integrează open banking-ul împreună cu Salt Edge

P.
| 23 septembrie, 2024
11:53

Promo

Victoriabank , una dintre cele mai importante bănci din Republica Moldova, parte a celui mai mare grup financiar din România — Banca Transilvania, încheie un parteneriat strategic cu Salt Edge , un pionier în soluții de open banking. Această colaborare reprezintă un pas semnificativ în angajamentul Victoriabank de a aduce inovații care oferă clienților un control mai mare asupra finanțelor lor, totul într-un mod sigur și eficient.

Prin acest parteneriat, ne vom alinia noilor reglementări naționale care vor transpune Directiva Europeană privind Serviciile de Plăți (PSD2) în legislația națională. Legea 209/2022 va intra în vigoare în februarie 2025, iar Victoriabank este deja pregătită să adopte aceste reglementări din timp, contribuind activ la modernizarea pieței financiare. Vom implementa open banking-ul, o soluție care permite accesul sigur și autorizat la datele financiare ale clienților de către terți, pentru a oferi o experiență bancară modernizată și adaptată standardelor internaționale. Pentru Victoriabank, această decizie a fost una firească, banca fiind recunoscută pentru angajamentul său față de inovație, transparență și stabilitate.

«Implementarea soluției de Open Banking alături de Salt Edge ne va permite să le oferim clienților un control mai mare asupra conturilor lor, totul printr-o platformă sigură și eficientă. Acest parteneriat nu doar că va îmbunătăți experiența utilizatorilor și va transforma modul în care ne desfășurăm activitatea, dar va consolida și poziția băncii ca lider în inovație financiară în Republica Moldova», declară Elena-Ionela Maloș, vicepreședinte Victoriabank.

Soluția completă Open Banking Compliance de la Salt Edge va permite băncii să extindă accesul clienților la servicii financiare prin intermediul unei platforme securizate și eficiente. Clienții Victoriabank vor obține un control mai mare asupra conturilor lor și o imagine de ansamblu asupra finanțelor lor, accesibilă prin orice aplicație reglementată.

„Am fost martori la impactul transformator al PSD2 asupra ecosistemului financiar european și suntem încrezători că și Moldova va beneficia în mod similar. În calitate de experți globali în standardele open banking, suntem entuziasmați să colaborăm cu Victoriabank pentru a fi pionieri ai open banking-ului în Moldova și pentru a contribui la evoluția financiară a țării. Astfel de parteneriate sunt esențiale pentru avansarea sectorului financiar, asigurând conformitatea reglementară și promovând un mediu bancar mai dinamic și centrat pe client”, susține Dan Martalog, Expert Senior Soluții Open Banking la Salt Edge

În prezent, Victoriabank oferă celor peste 300,000 de clienți acces complet la servicii 100% online, inclusiv onboarding digital, emitere/reemiterea de carduri din aplicația VB24 Mobile/VB24 Business, actualizarea KYC, cereri de credite și transferuri rapide prin T2A.

Despre Victoriabank:
Victoriabank este una dintre cele trei bănci instituții financiare sistemice din Republica Moldova, având o prezență semnificativă pe piața bancară de peste 35 de ani. Fondată în 1989, Victoriabank a jucat un rol crucial în dezvoltarea economiei naționale, oferind soluții financiare adaptate atât persoanelor fizice, cât și companiilor. Victoriabank e un brand inovator, asociat cu primul card, primul bancomat, prima aplicație mobilă de banking și primul credit pentru micii antreprenori. Cu o bază de peste 300,000 de clienți, rețeaua Victoriabank cuprinde, în prezent, peste 60 de unități și peste 250 de bancomate.

Detalii: https://www.victoriabank.md/
Urmărește Victoriabank pe Facebook, Instagram și LinkedIn
Email: [email protected]

Despre Salt Edge
Salt Edge este o platformă API financiară cu soluții de open banking și PSD2 pentru fiecare afacere. Compania are doi vectori principali de activitate: permiterea terților să aibă acces la canalele bancare printr-un portal unificat și dezvoltarea tehnologiei necesare pentru ca băncile să devină conforme cu cerințele directivei. Certificată ISO 27001 și licențiată AISP sub PSD2, compania folosește cele mai înalte măsuri de securitate internaționale pentru a asigura conexiuni stabile și de încredere între instituțiile financiare și clienții acestora.

Compania este integrată cu peste 5.000 de instituții financiare din peste 50 de țări ale lumii. Salt Edge a fost numit «Strong Performer» în The Forrester Wave™: Open Banking Intermediaries, 2023 Report. În 2023, pentru angajamentul și dedicarea față de excelența în tehnologia de reglementare, Salt Edge a fost premiată cu prestigiosul «Best RegTech Project» de către The Payments Association.

Detalii: www.saltedge.com
Urmărește Salt Edge pe LinkedIn și Twitter
E-mail: [email protected]

Banca Transilvania, Moldova, Salt Edge, Victoriabank

Știri similare

Politică

Partidul Liberal cere anchetarea lui Dodon pentru „trădare de patrie” după declarațiile de la Sankt Petersburg

Promo

De Ziua Mondială a Mediului, ne reamintim că un viitor durabil se construiește prin responsabilitate comună

Gagauzia

„Jocuri murdare” în Găgăuzia? De ce alegerile au fost amânate din nou (ANALIZĂ)

Ecaterina Dubasova
| 5 iunie, 2026
13:54

Criza politică din Găgăuzia se adâncește. Documentul elaborat de Chișinău și Comrat, care ar urma să creeze cadrul juridic necesar pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), nu a fost aprobat de deputații locali. NewsMaker explică ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri: alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan.

Ședință fără cvorum

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) urma să se întrunească, pe 2 iunie, într-o ședință extraordinară. Principalul subiect de pe ordinea de zi era adoptarea hotărârii „Cu privire la modul de organizare a reglementării juridice a alegerilor regionale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei de legislatura a VIII-a în anul 2026”.

Documentul vizează soluționarea divergențelor dintre Comrat și Chișinău privind organizarea alegerilor. Problema constă în existența unor neconcordanțe între Codul Electoral al autonomiei și Codul electoral național, a cărui nouă versiune a fost adoptată în 2023. Acestea nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, întrucât mandatul deputaților APG a expirat încă anul trecut. Din acest motiv, organizarea alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare este blocată.

Pentru a depăși impasul juridic, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru formate din reprezentanți ai autonomiei și ai autorităților centrale, sub egida Președinției. În urma acestor discuții a fost elaborată o hotărâre prin care Chișinăul și Comratul au ajuns la un compromis asupra aspectelor disputate.

Una dintre probleme viza denumirea autorității electorale a autonomiei. În legislația locală și în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, instituția este denumită Comisia Electorală Centrală, în timp ce Codul electoral național utilizează denumirea de Consiliul Electoral Central. Hotărârea echivalează aceste două noțiuni. În document, ele sunt scrise prin semnul „/”.

Cea mai mare parte a hotărârii este dedicată constituirii autorității electorale a Găgăuziei. Părțile au convenit că aceasta va fi formată din nouă membri: câte trei persoane urmează să fie desemnate de Adunarea Populară a Găgăuziei, Comitetul Executiv și Curtea de Apel Sud (Comrat). Totodată, toți membrii CEC/Consiliului Electoral Central trebuie să fie verificați de Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

După două tentative eșuate de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară, situația părea să se apropie de o soluție. Odată cu adoptarea hotărârii, APG ar fi putut aproba componența autorității electorale a autonomiei și stabili data scrutinului. Totuși, la ședința din 2 iunie, proiectul nu a fost examinat din lipsă de cvorum. La reuniune au fost prezenți doar 13 dintre cei 33 de deputați ai Adunării Populare.

Absență întâmplătoare sau calcul politic?

Lipsa cvorumului cu greu poate fi considerată o simplă coincidență. Criza politică din Găgăuzia se prelungește de mai multe luni: mandatele deputaților Adunării Populare au expirat, președintele APG, Dmitri Constantinov, și-a părăsit funcția, iar ulterior și autonomia. Acesta a fost condamnat în lipsă la 12 ani de închisoare pentru abuz de serviciu. În același timp, bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată anterior la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a unui partid.

Vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu, consideră că absența deputaților de la ședința din 2 iunie a fost o decizie cu motivație politică. Potrivit acestuia, situația ar putea fi legată de faptul că proiectul de hotărâre viza organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară, însă decizia recentă a Curții de Apel de a menține sentința pronunțată împotriva Evgheniei Guțul a schimbat contextul politic.

Astfel, discuția nu mai vizează doar alegerea unei noi componențe a Adunării Populare, ci și alegerea unui nou bașcan. Potrivit Legei privind statutul juridic special al Găgăuziei, o condamnare confirmată de Curtea de Apel constituie temei pentru declararea vacantă a funcției de bașcan. În acest caz, conform aceleiași Legi, în autonomie trebuie organizate alegeri pentru un nou bașcan în termen de trei luni.

Deputatul Adunării Populare, Alexandr Tarnavschi, consideră că lipsa cvorumului ar fi putut fi creată artificial, întrucât conducerea APG nu a respectat procedurile necesare: nu a transmis proiectul de hotărâre Comitetului Executiv (guvernul local) și comisiei juridice a Adunării Populare. „Este fie neglijență, fie jocurile murdare ale cuiva”, a presupus Tarnavschi.

Demisia lui Ormanji

După eșecul unei noi tentative de a depăși criza politică prelungită, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. „Salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre. Lucrurile nu stau așa cum spun unele organizații neguvernamentale și «patrioți», care afirmă că noi am ceda anumite competențe. Dimpotrivă, le păstram [datorită acestei hotărâri]”, a declarat Ormanji.

Acesta a adăugat că, dacă APG va pierde totuși aceste competențe, responsabilitatea va reveni celor care au acuzat membrii grupului de lucru că ar „ceda” respectivele atribuții.

Anterior, amintim, Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea prevederilor legale care permit Adunării Populare a Găgăuziei să organizeze alegeri în autonomie.

În opinia lui Alexandr Tarnavschi, agravarea crizei ar putea deveni relevantă și în discuțiile privind competențele autonomiei: „În prezent demonstrăm o incapacitate totală de a organiza alegeri.”

Ce urmează

Acum, Găgăuzia se confruntă cu provocarea de a organiza două scrutinuri simultan: alegerile pentru funcția de bașcan și cele pentru noua componență a Adunării Populare. Potrivit procedurii, APG trebuie să stabilească o nouă dată pentru ședință și, până atunci, să clarifice motivele absenței deputaților și să încerce să ajungă la un compromis.

La Chișinău, evoluțiile sunt privite cu un anumit grad de optimism.

„Hotărârea încă nu a fost examinată. Prin urmare, este foarte posibil ca aceasta să fie analizată și adoptată ulterior. Dacă deputații APG ar fi votat împotriva hotărârii, situația ar fi fost mai complicată. Deocamdată există timp pentru discuții și reflecție. Cred că nu trebuie să ne grăbim cu concluziile”, a declarat pentru NM vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica.

De menționat că, atât timp cât hotărârea sau un alt regulament privind constituirea autorității electorale a autonomiei nu este adoptat, aprobarea Comisiei Electorale Centrale/Consiliului Electoral Central al Găgăuziei este imposibilă. Prin urmare, nici organizarea alegerilor nu poate avea loc.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Adunarea Populară, alegeri, APG, găgăuzia, Nicolai Ormanji

Știri similare

Viață

Carburanții continuă să se ieftinească în Moldova: de ce și cât vor costa în weekend

Ana-Maria Dolghii
| 5 iunie, 2026
13:42

Prețurile carburanților continuă trendul descendent în Republica Moldova. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat noi tarife pentru perioada 6-8 iunie.

Potrivit ANRE, în intervalul menționat, benzina COR 95 va costa 29,15 lei per litru, ceea ce reprezintă o ieftinire de 28 de bani. În același timp, un litru de motorină standard va 27,24 lei, în scădere cu 16 bani față de perioada precedentă.

Evoluția descendentă este determinată de reducerea cotațiilor Platts, influențată de ameliorarea percepțiilor privind riscurile de securitate din Orientul Mijlociu, inclusiv de discuțiile privind un posibil acord între Statele Unite ale Americii și Iran, precum și de diminuarea temerilor legate de tranzitul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz — una dintre cele mai importante rute globale de transport al țițeiului.

Raportat la valorile maxime înregistrate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, motorina standard s-a ieftinit cu 7,74 lei/litru, adică aproximativ 22%, în timp ce benzina COR 95 a scăzut cu 2,25 lei/litru, respectiv circa 7,2%.

carburanți, top

Știri similare

Externe

România: un fost preot și actual cântăreț, arestat. Este cercetat pentru viol asupra unui minor și agresiune sexuală

Mihaela Conovali
| 5 iunie, 2026
13:16

Un fost preot și actual cântăreț de muzică populară din România, Cristian Pomohaci, este cercetat pentru infracțiuni de viol asupra unui minor și agresiune sexuală. Aceasta a fost reținut, iar ulterior arestat preventiv, în urma unor percheziții efectuate la două dintre locuințele sale, unde au fost găsite aproximativ 2 milioane de euro.

Potrivit Agerpres, Cristian Pomohaci, în vârstă de 57 de ani, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată în seara zilei de 4 iunie și poate fi contestată.

Pomohaci fusese reținut în seara zilei de 3 iunie, pentru 24 de ore, în urma unor percheziții efectuate la două dintre locuințele sale din Târgu Mureș. În timpul perchezițiilor au fost descoperite și ridicate mai multe sume de bani, în diferite valute, a căror valoare totală este estimată la aproximativ 2 milioane de euro, a raportat Inspectoratul de Poliție Județean Mureș.

Pomohaci este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de viol comis asupra unui minor și agresiune sexuală. În perioada 2024-2026, Cristian Pomohaci ar fi profitat de starea de vulnerabilitate a unor persoane minore de sex masculin, întreținând raporturi sexuale cu acestea, în schimbul unor sume de bani și al altor beneficii materiale, a comunicat Inspectoratul de Poliție Județean Mureș.

„Sunt mulți copii, este un băiat dar nu știu dacă o să aibă curaj să iasă public, că părintele l-a ajutat mult, i-a dat mașină, l-a dus prin America, Dubai și băiatul a acceptat. El o să fie chemat la poliție ca să recunoască”, a spus un martor, într-o declarație pentru ProTV.

La începutul lunii mai 2026, Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei a declarat că Cristian Pomohaci a fost destituit din slujirea clericală în 2017 și a acuzat că acesta continuă să poarte ilegal uniforma și veșmintele preoțești, inducând oamenii în eroare. Instituția a precizat că lăcașul din comuna Ernei, județul Mureș, unde Pomohaci și alte persoane oficiază slujbe după rit ortodox, nu aparține de Biserica Ortodoxă Română și a îndemnat credincioșii să nu frecventeze acel loc, să nu solicite „slujbe” sau „dezlegări” și să nu contribuie financiar la colectele organizate acolo.

Presa română scrie că Pomohaci a mai fost cercetat în trecut pentru presupuse raporturi sexuale cu minori. Dosarul respectiv a fost însă clasat în 2019, după ce procurorii au constatat că faptele erau prescrise, acestea fiind reclamate la mai bine de zece ani de la momentul la care ar fi fost comise. De asemenea, fostul preot a avut probleme cu legea și într-un dosar de evaziune fiscală. În noiembrie 2020, Curtea de Apel Mureș l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare, după ce a stabilit că nu ar fi plătit, timp de mai mulți ani, impozitele aferente veniturilor obținute din închirierea unor proprietăți.

cântăreț, Cristian Pomohaci, fost preot, minor, percheziții, viol

Știri similare

Justiție

Standarde duble în vetting? De ce banii găsiți în beci au fost acceptați, iar veniturile din Rusia – nu (ANALIZĂ)

Alexandr Nugmanov
| 5 iunie, 2026
12:32

Verificarea controversată a eticii profesionale și a integrității (vetting) procurorului general Alexandru Machidon a ridicat în spațiul public întrebări cu privire la consecvența deciziilor Comisiei de evaluare. NewsMaker a analizat cazuri similare privind „moștenirile și cadourile de la părinți” primite de procurori și prezintă deciziile adoptate de Comisie în aceste situații.

Au trecut cu succes evaluarea

În luna mai, noul procuror general a trecut cu succes evaluarea, în pofida unei situații controversate privind proveniența banilor utilizați pentru cumpărarea unui apartament. Potrivit lui Machidon, el și sora sa au găsit, după decesul părinților, 75.000 de euro în beciul casei părintești, sumă pe care au împărțit-o în mod egal.

Comisia a verificat veniturile părinților și a concluzionat că aceștia ar fi putut acumula o sumă care să acopere cel puțin costul apartamentului procurorului. Au fost luate în calcul veniturile oficiale ale mamei, care lucra la școală, veniturile magazinului-bar al familiei din sat, confirmate prin „contabilitate neoficială”, precum și veniturile tatălui, care a muncit timp de nouă ani în Israel și a trimis bani acasă.

O situație similară a fost și în cazul procurorului Procuraturii Anticorupție, Mihail Ivanov. Acesta a indicat că a primit de la părinți bani pentru achitarea unei rate aferente cumpărării unui apartament și pentru organizarea nunții – în total puțin peste 18.000 de euro. Totuși, Comisia a considerat că veniturile oficiale ale părinților nu au fost suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont și de cheltuielile lor de consum.

Ivanov a explicat că părinții săi aveau venituri neoficiale acumulate de-a lungul multor ani. Tatăl său activa în domeniul construcțiilor, obținând în paralel venituri neoficiale din întocmirea devizelor de cheltuieli. De asemenea, și mama sa avea venituri neoficiale. Comisia a considerat aceste argumente întemeiate.

Este important de menționat că Comisia a efectuat și o analiză a diferenței dintre veniturile și cheltuielile familiei procurorului. Aceasta a constatat că, chiar și fără a lua în considerare banii primiți de la părinți, soldul negativ al familiei rămânea sub pragul legal de 234.000 de lei, fapt care a permis Comisiei să concluzioneze că procurorul corespunde criteriilor de integritate financiară.

Au picat evaluarea

Cazul procurorului Victor Cozacu este similar cu cele două precedente, însă Comisia a concluzionat că acesta nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Potrivit raportului, în 2019, procurorul a cumpărat un apartament cu o suprafață de 75 de metri pătrați la un preț egal cu valoarea cadastrală a locuinței – 402 mii de lei. În cadrul evaluării, el a explicat că o parte din această sumă a fost acoperită printr-un împrumut pe termen scurt, acordat în numerar de părinți, în valoare de 23.000 de euro. Ca sursă a acestor bani, el a indicat munca neoficială desfășurată de tatăl său în Rusia de-a lungul mai multor ani.

Pentru a confirma veniturile tatălui, Cozacu a prezentat declarații ale acestuia, ale colegilor săi de muncă și chiar ale angajatorului din Rusia. Cu toate acestea, Comisia, care în cele două cazuri anterioare a acceptat argumentele procurorilor, a aplicat în cazul lui Cozacu un standard de probare mai strict. Aceasta a refuzat să recunoască existența economiilor, invocând lipsa extraselor bancare, a transferurilor și a documentelor fiscale.

Un alt procuror, Andrei Balan, a declarat că a primit de la părinți, în anul 2010, suma de 20.000 de euro. Acesta a susținut că banii proveneau din vânzarea unui apartament pentru 273.000 de lei. Totuși, Comisia a considerat că veniturile părinților nu erau suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont de cheltuielile lor de trai. În urma evaluării, Comisia a constatat că resursele financiare ale familiei procurorului nu acopereau cheltuielile efective ale acesteia, iar diferența constatată a depășit semnificativ limita admisă.

De menționat că Comisia l-a evaluat pe procuror de două ori. Prima dată, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins raportul Comisiei și l-a trimis spre reexaminare. Deși nici a doua oară Comisia nu și-a schimbat concluziile, CSP a decis să respingă și cel de-al doilea raport și să constate că Balan corespunde criteriilor de integritate financiară. În cazul său, membrul CSP Sergiu Caraman a formulat chiar o opinie separată, în care a criticat decizia colegilor săi și argumentele procurorului.

CSP se poziționează aproape întotdeauna de partea procurorilor

Situația lui Balan a provocat critici, deoarece CSP a respins de două ori raportul Comisiei de vetting, care constatase că procurorul nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Este de menționat că, potrivit legii privind vettingul, CSP poate într-adevăr să respingă pentru a doua oară raportul Comisiei și să adopte propria decizie.

În aceeași ședință, din 26 mai, CSP a examinat rezultatele reevaluării unui alt procuror, Vasile Plevan. Acesta a picat de două ori evaluarea, însă CSP, în loc să confirme eșecul sau să respingă al doilea raport al Comisiei, a decis să amâne adoptarea unei hotărâri pentru a colecta informații suplimentare. Totodată, ședința CSP în acest caz s-a desfășurat cu ușile închise.

Problema este că legea nu prevede pentru CSP posibilitatea de a amâna adoptarea unei decizii privind raportul repetat al Comisiei de vetting pentru încă 30 de zile. După ce raportul de reevaluare este transmis Consiliului Superior al Procurorilor, instituția are la dispoziție un termen legal de 30 de zile pentru a finaliza procedura.

Dacă sunt analizate deciziile CSP privind rezultatele evaluărilor efectuate de Comisia de vetting, se poate observa că, în cazurile în care Comisia constată necorespunderea criteriilor de integritate financiară sau profesională, CSP oferă aproape întotdeauna procurorilor o a doua șansă și solicită efectuarea unei reevaluări.

Astfel de decizii ale Consiliului, conform criticilor, transformă concluziile Comisiei de vetting într-o simplă formalitate.

***

Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.

Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.

Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.

Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

analiză, bani, beci, evaluare externă, integritate financiară, NewsMaker, procurori, rusia, top, venituri, vetting

Știri similare

Externe

Armenia înmânează citații militare cetățenilor sosiți din Rusia pentru alegeri. Kremlinul ar fi organizat transportul a 100.000 de votanți

Dumitru Petruleac
| 5 iunie, 2026
12:30

Autoritățile armene au început să înmâneze citații pentru exerciții militare cetățenilor sosiți din Rusia pe aeroportul din Erevan și la punctele de frontieră, în contextul alegerilor parlamentare programate pentru 7 iunie. Anunțul a fost făcut de șeful adjunct al aparatului primului-ministru, Taron Ceahoian, care a avertizat că cei care refuză vor fi trași la răspundere penală, potrivit The Moscow Times. Măsura este instituită pe fondul informațiilor potrivit cărora Kremlinul ar fi organizat transportul masiv al armenilor din Rusia pentru a influența scrutinul împotriva premierului Nikol Pașinian.

„Cetățenii Armeniei sosiți din Rusia vor fi chemați la exerciții militare de 25 de zile, iar cei care refuză vor fi trași la răspundere penală”, a declarat Ceahoian.

Ministrul Apărării, Suren Papikian, a precizat că măsura se aplică tuturor cetățenilor cu obligații militare care revin în Armenia, indiferent dacă vin din Rusia, Franța, SUA sau alte țări.

Exercițiile militare în Armenia se desfășoară în perioada 31 martie — 19 iunie 2026, ceea ce înseamnă că cetățenii chemați sub arme nu vor putea participa la vot pe 7 iunie.

Anterior, surse Reuters relataseră că autoritățile ruse au decis să transporte în Armenia, pe cetățenii armenii cu reședința în Rusia pentru a împiedica realegerea lui Pașinian. Potrivit acelorași surse, până la mijlocul lunii mai Kremlinul stabilise câte persoane trebuie trimise din fiecare regiune rusă și solicita rapoarte privind executarea planului. Numărul exact nu este cunoscut, însă potrivit surselor ar putea fi vorba de până la 100.000 de alegători. Decizia a fost luată deoarece diaspora nu are dreptul să voteze din străinătate.

Potrivit Reuters, Kremlinul ar dori ca la conducerea Armeniei să ajungă miliardarul Samvel Karapetian, aflat în prezent în arest după ce a îndemnat la răsturnarea guvernului, potrivit surselor Reuters.

În alegerile parlamentare din 7 iunie participă partidul de guvernare „Contractul Civil” condus de Pașinian, blocul „Armenia” al fostului președinte Robert Kocearian, „Armenia Puternică” condusă de Samvel Karapetian, precum și „Armenia Prosperă” și „Aripile Unității”.

Tensiunile dintre Moscova și Erevan s-au acutizat în ultimele luni, pe fondul apropierii Armeniei de Uniunea Europeană. În martie, Erevan a lansat procedura de aderare la UE și a găzduit summitul Comunității Politice Europene. Ca răspuns, Vladimir Putin a îndemnat Armenia să nu uite „soarta Ucrainei” și a cerut organizarea unui referendum privind aderarea la UE și ieșirea din Uniunea Economică Eurasiatică, vorbind despre posibilitatea unui „divorț blând, inteligent și reciproc avantajos.” Rusia a interzis ulterior importul din Armenia al apei minerale, coniacului, vinurilor, legumelor și peștelui și a amenințat că va rezilia acordul privind livrările de gaz, produse petroliere și diamante neprelucrate.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!