Victoriabank integrează open banking-ul împreună cu Salt Edge

P.
| 23 septembrie, 2024
11:53

Promo

Victoriabank , una dintre cele mai importante bănci din Republica Moldova, parte a celui mai mare grup financiar din România — Banca Transilvania, încheie un parteneriat strategic cu Salt Edge , un pionier în soluții de open banking. Această colaborare reprezintă un pas semnificativ în angajamentul Victoriabank de a aduce inovații care oferă clienților un control mai mare asupra finanțelor lor, totul într-un mod sigur și eficient.

Prin acest parteneriat, ne vom alinia noilor reglementări naționale care vor transpune Directiva Europeană privind Serviciile de Plăți (PSD2) în legislația națională. Legea 209/2022 va intra în vigoare în februarie 2025, iar Victoriabank este deja pregătită să adopte aceste reglementări din timp, contribuind activ la modernizarea pieței financiare. Vom implementa open banking-ul, o soluție care permite accesul sigur și autorizat la datele financiare ale clienților de către terți, pentru a oferi o experiență bancară modernizată și adaptată standardelor internaționale. Pentru Victoriabank, această decizie a fost una firească, banca fiind recunoscută pentru angajamentul său față de inovație, transparență și stabilitate.

«Implementarea soluției de Open Banking alături de Salt Edge ne va permite să le oferim clienților un control mai mare asupra conturilor lor, totul printr-o platformă sigură și eficientă. Acest parteneriat nu doar că va îmbunătăți experiența utilizatorilor și va transforma modul în care ne desfășurăm activitatea, dar va consolida și poziția băncii ca lider în inovație financiară în Republica Moldova», declară Elena-Ionela Maloș, vicepreședinte Victoriabank.

Soluția completă Open Banking Compliance de la Salt Edge va permite băncii să extindă accesul clienților la servicii financiare prin intermediul unei platforme securizate și eficiente. Clienții Victoriabank vor obține un control mai mare asupra conturilor lor și o imagine de ansamblu asupra finanțelor lor, accesibilă prin orice aplicație reglementată.

„Am fost martori la impactul transformator al PSD2 asupra ecosistemului financiar european și suntem încrezători că și Moldova va beneficia în mod similar. În calitate de experți globali în standardele open banking, suntem entuziasmați să colaborăm cu Victoriabank pentru a fi pionieri ai open banking-ului în Moldova și pentru a contribui la evoluția financiară a țării. Astfel de parteneriate sunt esențiale pentru avansarea sectorului financiar, asigurând conformitatea reglementară și promovând un mediu bancar mai dinamic și centrat pe client”, susține Dan Martalog, Expert Senior Soluții Open Banking la Salt Edge

În prezent, Victoriabank oferă celor peste 300,000 de clienți acces complet la servicii 100% online, inclusiv onboarding digital, emitere/reemiterea de carduri din aplicația VB24 Mobile/VB24 Business, actualizarea KYC, cereri de credite și transferuri rapide prin T2A.

Despre Victoriabank:
Victoriabank este una dintre cele trei bănci instituții financiare sistemice din Republica Moldova, având o prezență semnificativă pe piața bancară de peste 35 de ani. Fondată în 1989, Victoriabank a jucat un rol crucial în dezvoltarea economiei naționale, oferind soluții financiare adaptate atât persoanelor fizice, cât și companiilor. Victoriabank e un brand inovator, asociat cu primul card, primul bancomat, prima aplicație mobilă de banking și primul credit pentru micii antreprenori. Cu o bază de peste 300,000 de clienți, rețeaua Victoriabank cuprinde, în prezent, peste 60 de unități și peste 250 de bancomate.

Detalii: https://www.victoriabank.md/
Urmărește Victoriabank pe Facebook, Instagram și LinkedIn
Email: [email protected]

Despre Salt Edge
Salt Edge este o platformă API financiară cu soluții de open banking și PSD2 pentru fiecare afacere. Compania are doi vectori principali de activitate: permiterea terților să aibă acces la canalele bancare printr-un portal unificat și dezvoltarea tehnologiei necesare pentru ca băncile să devină conforme cu cerințele directivei. Certificată ISO 27001 și licențiată AISP sub PSD2, compania folosește cele mai înalte măsuri de securitate internaționale pentru a asigura conexiuni stabile și de încredere între instituțiile financiare și clienții acestora.

Compania este integrată cu peste 5.000 de instituții financiare din peste 50 de țări ale lumii. Salt Edge a fost numit «Strong Performer» în The Forrester Wave™: Open Banking Intermediaries, 2023 Report. În 2023, pentru angajamentul și dedicarea față de excelența în tehnologia de reglementare, Salt Edge a fost premiată cu prestigiosul «Best RegTech Project» de către The Payments Association.

Detalii: www.saltedge.com
Urmărește Salt Edge pe LinkedIn și Twitter
E-mail: [email protected]

Banca Transilvania, Moldova, Salt Edge, Victoriabank

Știri similare

Politică

Popșoi, despre interdicția de cinci ani pentru Krasnoselski: „Totul se va face în strictă conformitate cu litera legii” VIDEO

Aderare la UE

Marta Kos, întrebată despre restanțele în calea aderării la UE: „Nu înțeleg. Moldova a făcut cel mai mare progres” (VIDEO)

Știri

UE oferă €30 mln pentru compensații în Moldova. Kos: va ușura povara costurilor ridicate la energie

Mihaela Conovali
| 9 noiembrie, 2026
15:16

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a anunțat, în timpul discursului din Parlamentul de la Chișinău, că a propus oferirea a încă 30 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Kos a menționat că banii vor fi îndreptați „pentru a ușura povara costurilor ridicate la energie pentru moldovenii care au cea mai mare nevoie de acest sprijin”. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că banii anunțați de Marta Kos sunt „foarte importanți pentru noi” și că aceștia „vor merge țintit pentru cei care au nevoie să-i ajutăm să facă față acestei provocări”.

„Știu că sunt vremuri foarte grele pentru moldoveni: vorbim de prețuri ale energiei foarte ridicate, securitatea este sub presiune, creșterea economică rămâne prea scăzută deocamdată. Dar vreau să cunoașteți că puteți conta pe solidaritatea Europei. În ultimii doi ani, noi am muncit din greu împreună pentru a consolida independența energetică a Moldovei, pentru a vă ajuta să aveți energia produsă pe plan intern, pentru a vă ajuta să construiți o infrastructură mai rezilientă. Am susținut eforturile dumneavoastră de a reduce dependențele, astfel încât dumneavoastră să puteți lua propriile decizii fără a vă confrunta cu amenințări din exterior. Însă închiderea strâmtorii Ormuz și scăderea nivelului apei în Dunăre și Prut au dus din nou la creșterea prețurilor la energie”, a declarat Kos în Parlamentul Republicii Moldova.

Potrivit comisarului, aceste evoluții aduc noi incertitudini, iar Uniunea Europeană este conștientă de acest lucru. „Din acest motiv, am propus acum încă 30 de milioane de euro pentru Moldova, pentru cetățenii dumneavoastră, pentru a ușura povara costurilor ridicate la energie pentru moldovenii care au cea mai mare nevoie de acest sprijin”, a anunțat Kos.

În afară de aceasta, Marta Kos a declarat că se lucrează și pentru a dezvolta economia Republicii Moldova. „Acest lucru este, de asemenea, foarte important: prin infrastructură mai bună, prin acces mai bun al întreprinderilor, al mediului de afaceri la piața europeană. (…) Principiul este unul foarte simplu: atunci când Moldova implementează reforme, Uniunea Europeană oferă investiții. Acest lucru trebuie, evident, să ajute moldovenii să construiască drumuri mai noi, să-și modernizeze școlile, să aibă acces la apă potabilă”, a comunicat oficialul european.

Kos a mai spus că, anul viitor, va fi pregătit „un pachet nou de sprijin financiar, care va începe în anul 2028 și care va continua sprijinul oferit prin Planul de creștere, care valorează 1,9 miliarde de euro aflat în derulare până la sfârșitul anului 2027”.

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că banii anunțați de Marta Kos sunt „foarte importanți pentru noi”. „Vor merge țintit pentru cei care au nevoie să-i ajutăm să facă față acestei provocări”, a adăugat Grosu.

***

Amintim că, în luna septembrie, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că Guvernul nu are confirmări din partea donatorilor privind finanțarea compensațiilor la energie pentru sezonul rece. Plugaru menționa că autoritățile continuă negocierile cu guvernele mai multor state, însă mobilizarea fondurilor externe este „destul de complicată”. Detalii AICI. Ulterior, deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că „în primii ani, două treimi din bugetul de compensații erau donații din partea UE sau a statelor europene”. „Anul trecut, compensațiile au fost finanțate integral din bugetul de stat, deci 2,4 miliarde de lei. Anul acesta încă nu avem asigurate granturi/donații din partea altor state, dar Guvernul va încerca să identifice”, comunicat acesta. Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko, a declarat că UE va încerca să ajute Republica Moldova și va încuraja și alți donatori în acest sens, în contextul creșterii prețurilor la energie și al necesității de a acorda compensații pentru consumatori. În același timp, diplomata a spus că aceasta este, în primul rând, de responsabilitatea Guvernului. Detalii AICI.

Pe 25 octombrie, premierul Vasile Tofan a declarat că, dacă statul nu va găsi sprijin financiar de la partenerii externi pentru compensații, întreaga sumă va trebui acoperită din bugetul național, iar „asta înseamnă că luăm inclusiv din alte domenii”. Detalii AICI.

30 de milioane de euro, marta kos, Republica Moldova, top

Chișinăul vrea să cumpere până la 50 mln metri cubi de gaz din Ucraina. Rohovei: „Contractele vor fi convenabile Republicii Moldova”

Ana-Maria Dolghii
| 9 noiembrie, 2026
14:27

Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, a declarat că autoritățile celor două state poartă negocieri pentru importul unui volum de până la 50 de milioane de metri cubi de gaz ucrainean. Diplomatul a menționat că oferta de achiziție discutată va fi „convenabilă” pentru Republica Moldova. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 8 noiembrie a emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

„Mă mândresc cu nivelul înalt și activ de cooperare și colaborare dintre statele noastre. Ca nicicând avem un dialog politic extraordinare între șefii de state. Avem un dialog între guverne, mai ales în ultima perioadă. Avem susținere din partea Republicii Moldova în acest război nedrept dus de către Rusia împotriva Ucrainei. De aceea, pentru noi, Republica Moldova este un stat mai mult decât vecin. Chiar dacă nu sunt semnate acorduri, eu zic cu tărie că Republica Moldova este, de fapt, un partener strategic pentru Ucraina. De aici reiese și atitudinea Ucrainei față de necesitățile Republicii Moldova. (…) Republica Moldova manifestă un interes pentru a importa gaze naturale din Ucraina și noi am zis un „da” tare în cadrul vizitei de lucru a domnului prim-ministru (vizita premierului Vasile Tofan la Kiev de la sfârșitul lunii octombrie – n. r.). Și pentru un contract, și pentru volumele de care va avea nevoie Republica Moldova, în măsura faptului ca să putem asigura noi acele volume, pentru că ele nu sunt chiar atât de mari”, a declarat Paun Rohovei.

Diplomatul a precizat că, în prezent, Chișinăul și Kievul negociază achiziționarea unui volum de gaze cuprins între 10 și 50 de milioane de metri cubi.

Întrebat dacă prețul de achiziție va fi mai mic decât cel de pe piețele internaționale, ambasadorul a spus: „Ucraina a fost tot timpul alături de Republica Moldova în cele mai grele situații, precum și Republica Moldova față de Ucraina. Eu cred că aceste contracte care se discută astăzi cu Ucraina vor fi convenabile Republicii Moldova”.

Amintim că, în octombrie, Ucraina a permis reluarea parțială a exporturilor de gaze, interzise după declanșarea invaziei rusești la scară largă din 2022. Producătorii privați pot exporta până la 15% din cantitatea livrată în sistemul de transport în luna precedentă. Gazele sunt vândute prin licitații, cu posibilitatea livrării inclusiv la granița cu Republica Moldova.

Pe 26 octombrie, prim-ministrul Vasile Tofan a întreprins o deplasare de lucru la Kiev, în cadrul căreia a avut întrevederi cu omologul său ucrainean, Serghei Korețki, și președintele Vladimir Zelenski. Aprovizionarea cu gaze s-a numărat și printre subiectele discutate în cadrul vizitei. Șeful Guvernului de la Chișinău a fost însoțit de trei miniștri, inclusiv de ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Totodată, pe 29 octombrie, Tofan a anunțat că Republica Moldova a achiziționat două milioane de metri cubi de gaze naturale din Ucraina, la un preț cu aproximativ 10 euro pentru un megawatt mai mic decât cel de pe piața spot. El a menționat că mecanismul a fost testat cu succes, iar autoritățile vor să cumpere volume mai mari pentru a reduce costurile de aprovizionare.

gaz, Paun Rohovei, Republica Moldova, top, ucraina

LIVE Marta Kos, discurs în plenul Parlamentului de la Chișinău. Ce spune despre aderare Moldovei la UE

Ana-Maria Dolghii
| 9 noiembrie, 2026
13:59

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, aflată astăzi, 9 noiembrie, într-o vizită în Republica Moldova, ține un discurs în plenul Parlamentului, reunit în ședință ordinară. NewsMaker transmite în direct declarațiile înaltei oficiale.

Marta Kos le vorbește deputaților despre angajamentele pe care Republica Moldova urmează să și le asume în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Ultima dată, comisara europeană a fost în Republica Moldova, în acest an, pe 4 iunie. Înainte de aceasta, Kos a fost la Chișinău în noiembrie 2025.

discurs, marta kos, Parlament, top

Dodon, întrebat dacă a discutat cu avocații lui Guțul despre grațiere, după clarificările Președinției: „Sunt momente tehnice. Trebuie voință politică”

Mihaela Conovali
| 9 noiembrie, 2026
13:19

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, susține că nu a discutat cu avocații Evgheniei Guțul despre grațiere, după ce Președinția a clarificat procedura în urma solicitării sale de a o grația. Dodon a explicat că nu vede „voință politică” pentru examinarea acestei chestiuni. El a spus că știe „foarte bine procedura” și că „aceasta se decide foarte simplu”.

În timpul conferinței de presă, NewsMaker l-a întrebat pe Igor Dodon dacă a discutat cu Evghenia Guțul, prin intermediul avocaților săi, despre grațiere, după ce Președinția a clarificat procedura.

„Noi știm foarte bine procedura. Eu nu o dată am semnat decrete ale președintelui de grațiere. Dacă ar fi fost voință politică din partea Maiei Sandu, ea nu ar fi atras atenția la lucrurile formale. Aceasta se decide foarte simplu: este comisie. (…) Eu cred că aceasta nu este o problemă. Eu cu avocații și cu doamna Guțul nu am contacte. În caz de necesitate, un astfel de contact poate fi, dar pentru aceasta trebuie să fie o voință politică din partea actualei guvernări de a analiza această chestiune”, a răspuns Dodon.

La precizarea NewsMaker că, potrivit procedurii, trebuie să existe o cerere de grațiere din partea Evgheniei Guțul sau, cu acordul acesteia, din partea altor persoane și entități, Dodon a comunicat: „Încă o dată, eu am temeiuri serioase să presupun că nu este o decizie politică după acest răspuns (nota red. al Președinției), deoarece a venit peste o jumătate de oră. Ei puteau să mă contacteze, ei mă știu: acea comisie care se ocupă de aceste chestiuni, în principiu, nu s-a schimbat. (…) Puteau să mă contacteze: „Igor Nicolaevici, iată, nouă ne-au spus că suntem gata să examinăm, dar trebuie un astfel de document”. Noi toate acestea le-am fi inițiat. Sunt momente tehnice care foarte ușor se decid”.

***

Amintim că, pe 3 noiembrie, Igor Dodon a anunțat că i-a cerut, printr-o scrisoare, președintei Republicii Moldova Maia Sandu, să o grațieze pe Evghenia Guțul. „Am făcut apel la empatie, omenie și milă creștinească, amintind că Evghenia Guțul este mama a doi copii minori care o așteaptă acasă. În contextul alegerilor pentru funcția de bașcan, programate pentru 15 noiembrie, consider că eliberarea doamnei Guțu nu mai poate influența situația politică din Găgăuzia. În schimb, grațierea ar putea deveni un gest de reconciliere politică între Chișinău și autonomia găgăuză, între puterea centrală și poporul găgăuz”, adăuga Dodon. Detalii AICI.

În reacție, Președinția a declarat că adresarea lui Igor Dodon nu întrunește condițiile legale pentru a fi examinată în cadrul procedurii de acordare a grațierii individuale. Instituția prezidențială a explicat că cererea de grațiere se depune de către persoana condamnată sau, cu acordul acesteia, de alte persoane și entități prevăzute expres în Regulamentul privind procedura de examinare a cererilor de grațiere. Detalii AICI.

Atunci, NewsMaker a solicitat un comentariu din partea lui Sergiu Moraru, avocatul fostei guvernatoare, însă, deocamdată, nu a primit un răspuns.

Ce prevede Regulamentul privind procedura de examinare a cererilor de grațiere

Pe lângă Președintele Republicii Moldova este constituită Comisia pentru examinarea cererilor de grațiere, ai cărei membri au acces la datele personale și medicale din materialele prezentate pentru examinarea solicitării, inclusiv din dosarul personal al condamnatului.

Cererea de grațiere se adresează președintelui și se depune de persoana condamnată prin intermediul instituției penitenciare. Cu acordul persoanei condamnate, cererea poate fi depusă și de rudele apropiate, avocații împuterniciți, reprezentanții legali, autoritățile administrației publice locale, organizațiile necomerciale sau administrația întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor în care persoana a studiat sau a lucrat anterior.

Comisia examinează cererea în baza documentelor prezentate de condamnat, de administrația penitenciarului, de organul de probațiune sau de persoanele care au solicitat grațierea în numele acestuia. În urma examinării, Comisia decide: respingerea cererii de grațiere; liberarea parțială de pedeapsa principală și/sau de pedeapsa complementară, cu indicarea termenului rămas de executat și, după caz, aplicarea unei perioade de probațiune pentru partea grațiată; liberarea totală de pedeapsa principală și complementară, cu înlăturarea executării acesteia și, după caz, aplicarea unei perioade de probațiune pentru partea neexecutată; înlocuirea detențiunii pe viață cu închisoare pe un termen de 30 de ani. Hotărârea Comisiei, procesul-verbal al ședinței, cererea și materialele relevante sunt transmise președintelui Republicii Moldova, care examinează solicitarea și decide dacă acordă sau respinge grațierea.

***

Evghenia Guțul a fost condamnată în august 2025, în primă instanță, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”. Instanța i-a stabilit o pedeapsă de 7 ani de închisoare. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentința, decizia fiind definitivă. Ulterior, hotărârea instanței de apel a fost contestată la Curtea Supremă de Justiție.

Evghenia Guțul, Igor Dodon, Maia Sandu, Președinția

Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, despre opoziția Ungariei față de deschiderea ultimelor clustere de negocieri: „Va fi nevoită să dea explicații”

Ana-Maria Dolghii
| 9 noiembrie, 2026
13:01

Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, a declarat că Ucraina ia măsurile necesare pentru a soluționa problemele invocate de Ungaria, în speranța că Budapesta va permite avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Diplomatul a menționat că, dacă autoritățile maghiare vor continua să blocheze deschiderea ultimelor două clustere de negociere – proces care afectează inclusiv Republica Moldova, al cărei parcurs de integrare europeană este legat de cel al Ucrainei –, Ungaria va trebui să explice de ce se opune. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 8 noiembrie a emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

„Ungaria este un stat vecin cu Ucraina, e un stat membru UE și NATO. Nu e un stat chiar rău intenționat față de Ucraina. Am mai mai avut obstacole create de unele forțe politice din Ungaria, dar pe cale diplomatică am reușit să le trecem. Și cu siguranță o vom face și acum”, a declarat Paun Rohovei.

Întrebat dacă cunoaște care sunt reținerile Ungariei, ambasadorul ucrainean a spus: „Erau mai bine punctate și vizibile când era domnul Orban (fostul prim-ministru Viktor Orban – n.r.). Acolo se vedeau foarte clar narațiunile și de unde vin ele. Ei ridică probleme destul de importante, inclusiv pentru Ucraina. Ceea ce ține de minoritățile naționale. A fost votat (o lege privind drepturile educaționale ale minorităților – n. r.). Ucraina face pași concreți în această direcție. De aceea, aceste obstacole dispar și la un moment dat, dacă tot Ungaria va stopa, va fi nevoită să dea explicații de ce face acest lucru. La rândul său, Bruxelles are pârghiile necesare pentru a ne sprijini în acest lucru. Că dacă sunt inventate niște motive artificiale, nu e ok”.

Amintim că Ucraina și Republica Moldova au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, parcurgând procesul de aderare în paralel. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până acum, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

În octombrie, Ungaria a blocat următorul pas procedural pentru deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Ucraina, ceea ce afectează inclusiv Republica Moldova. Pentru avansarea procesului este necesar acordul unanim al statelor membre UE.

Autoritățile ungare au mai blocat anterior avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei. Una dintre principalele probleme invocate de Budapesta vizează respectarea drepturilor minorității maghiare din această țară. Pe 12 octombrie, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale.

Între timp, pe 6 noiembrie, președinta Maia Sandu a spus că „toate” statele membre ale Uniunii Europene susțin deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Republica Moldova. Ea a menționat că Ungaria nu ar avea obiecții în privința țării noastre.

Oficialii europeni estimează că ultimele două clustere de negocieri vor fi deschise până la sfârșitul anului 2026.

aderare, Paun Rohovei, top, ucraina, UE, ungaria

Victoriabank integrează open banking-ul împreună cu Salt Edge

Abonați-vă la NM Espresso

Știri similare

Popșoi, despre interdicția de cinci ani pentru Krasnoselski: „Totul se va face în strictă conformitate cu litera legii” VIDEO

Marta Kos, întrebată despre restanțele în calea aderării la UE: „Nu înțeleg. Moldova a făcut cel mai mare progres” (VIDEO)

UE oferă €30 mln pentru compensații în Moldova. Kos: va ușura povara costurilor ridicate la energie

Похожие материалы

Chișinăul vrea să cumpere până la 50 mln metri cubi de gaz din Ucraina. Rohovei: „Contractele vor fi convenabile Republicii Moldova”

Похожие материалы

LIVE Marta Kos, discurs în plenul Parlamentului de la Chișinău. Ce spune despre aderare Moldovei la UE

Похожие материалы

Dodon, întrebat dacă a discutat cu avocații lui Guțul despre grațiere, după clarificările Președinției: „Sunt momente tehnice. Trebuie voință politică”

Похожие материалы

Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, despre opoziția Ungariei față de deschiderea ultimelor clustere de negocieri: „Va fi nevoită să dea explicații”

Похожие материалы

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Your comment (optional):