Pool PEUE/ Javier Etxezarreta

VIDEO Alegerile prezidențiale din Ucraina, puse pe pauză? Zelenski: Acum este momentul pentru apărare

Președintele Ucraineia Vladimir Zelenski a declarat că organizarea alegerilor prezidențiale acum este „inoportună”, iar țara trebuie să se concentreze mai mult pe apărare. Precizarea a fost făcută în cadrul tradiționalei sale adresări video către națiune din 6 noiembrie.

În mesajul său, Vladimir Zelenski a subliniat că așteaptă ca toate „structurile și autoritățile relevante să dea răspunsuri concrete” cu privire la sarcinile cu care „în mod obiectiv se confruntă acum statul”. Acesta a menționat autorități civile, militari, oficiali, deputații Radei Supreme (Parlamentul de la Kiev – n. r.), Serviciul de Securitate al Ucrainei și alte organe de drept. În opinia președintelui ucrainean, statul trebuie să se concentreze mai mult pe apărare.

Valurile de orice lucru care divizează politic trebui să înceteze într-un final. Trebuie să stabilim că acesta este momentul apărării, momentul bătăliei, de care depinde soarta statului și a poporului, și nu cel al atacurilor, pe care doar Rusia le așteaptă de la Ucraina”, a spus el

Potrivit lui Zelenski, alegerile sunt „inoportune” acum. Liderul de la Kiev a mai adăugat că există „structuri” în stat care sunt capabile să „pună capăt” oricărei dispute politice. „Să nu lase loc pentru conflicte și pentru jocul altora împotriva Ucrainei”, a adăugat acesta.

Precizăm că, în ajun, deputatul Alexei Gonciarenko a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că Zelenski a decis să organizeze alegeri prezidențiale pe 31 martie 2024.

Este un fel de termen limită constituțional – ultima duminică din martie. Vor explica publicului această decizie spunând că ar fi o cerere a partenerilor occidentali. În special, prin faptul că, dacă aceste alegeri nu au loc, Zelenski își pierde legitimitatea”, a declarat parlamentarul ucrainean.

Înainte de declarația lui Gonciarenko, și ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, a declarat că președintele Zelenski analizează posibilitatea de a organiza alegeri prezidențiale în primăvara anului 2024.

Iar sfârșitul lunii august, Vladimir Zelenski a declarat că dorește ca alegerile prezidențiale din 2024 să se desfășoare conform planului. Cu toate acestea, a spus el, este dificil să organizezi alegeri în condiții de ostilitate și este, de asemenea, împotriva legii.

Ce crede societatea

Anterior, Ucraina a realizat mai multe sondaje de opinie privind alegerile pe timp de război. Potrivit Hromadske, unul dintre acestea a arătat că 64% dintre ucraineni au o atitudine negativă față de ideea de a organiza alegeri în timpul războiului. Doar 15% dintre respondenți au o percepție pozitivă asupra unei astfel de idei.

Opozanții organizării alegerilor în timpul războiului au spus cel mai adesea că nu există resurse financiare pentru alegeri în țară, că legislația ucraineană nu permite organizarea de alegeri în timpul legii marțiale și că este problematic să se asigure siguranța alegătorilor.

În afară de asta, 65% dintre ucrainenii intervievați au declarat că au o atitudine negativă față de ideea votării de la distanță, prin internet, invocând îngrijorări privind riscurile de fraudă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: