VIDEO Ambasadorul Belarusului în Ucraina s-a pornit în Moldova. La vama ucraineană a primit „30 de arginți”

Pe 19 martie, pe rețelele de socializare a apărut un videoclip în care ambasadorul Belarusului în Ucraina, Igor Sokol, comunică cu un angajat al serviciului de frontieră ucrainean. Videoclipul a fost publicat de jurnalista ucraineană Marianna Prysiazhniuk , care lucrează în Moldova.

„Diplomații belaruși exportă bunuri personale din Ucraina în Moldova. Ambasadorul Igor Sokol a fugit de asemenea. Belarușii au traversat punctul de control Moghiliov-Podolsk. Erau 7 mașini în total”, a comentat jurnalista în dreptul imaginilor.

În videoclipul publicat, în discuția cu Sokol, polițistul de frontieră îi spune:

„Șeful serviciului de frontieră al Ucrainei, Serghei Deineko, mi-a cerut să-i transmit sincere salutări șefului Frontierei din Belarus, Alexander Lappo”, după care-i înmânează o pungă cu „30 de arginți”.

De precizat, că conform Noului Testament „30 de arginți” reprezintă trădarea, încrederea, prietenia, sau loialitatea în favoarea unui câștig personal.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a declarat pentru NM că ambasadorul Belarusului în Ucraina Igor Sokol nu se află pe teritoriul Republicii Moldova

Iar, Ambasada Belarusului în Moldova susține că nu cunoaște deocamdată nimic despre sosirea lui Sokol în Moldova a altor diplomați belaruși. Însă, au sugerat că ar fi putut tranzita prin Moldova. Între timp, sursele NM de la Ambasada Belarusului în Moldova au spus că diplomaţii se întorc în Belarus prin România.

Serviciul de presă al Frontierei ucrainene a promis pentru NM că va comenta incidentul mai târziu.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: