Moldova colaborează cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) din 1992. Ce fel de ajutor a acordat Moldovei această organizație timp de peste 25 de ani?
Abonați-vă la NM Espresso
Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs
Coletul și scrisoarea lui Ozerov pentru Guțul, refuzate la Penitenciarul nr. 13. Ambasada Rusiei acuză „motivații politice”. Cum răspunde ANP
Ambasada Rusiei la Chișinău a acuzat administrația Penitenciarului nr. 13 că a refuzat, pe 30 aprilie, să primească un colet destinat bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, din partea ambasadorului agreat al Rusiei, calificând decizia drept un obstacol administrativ cu „conotație politică”. Într-un comentariu pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a precizat că refuzul avea „temeiuri legale”, întru-cât se asigură condiții egale tuturor deținuților.
Coletul, expediat de ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, conținea produse alimentare, literatură și o scrisoare personală a diplomatului adresată bașcanei.
„Cu nedumerire am primit poziția neconstructivă a conducerii Penitenciarului nr. 13, care pe 30 aprilie a refuzat să primească coletul destinat bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Altfel decât prin existența unei motivații politice nu putem explica obstacolele administrative create pentru transmiterea unui trimis pur umanitar”, se arată în comunicatul Ambasadei Rusiei.
Misiunea diplomatică a publicat scrisoarea lui Ozerov în spațiul public, sperând că aceasta „va ajunge la destinatar prin atenția publică”, și și-a exprimat speranța că pe viitor va fi asigurat „acces neîngrădit la mijloacele de comunicare, conform standardelor internaționale”.
Administrația Națională a Penitenciarelor a respins acuzațiile, explicând pentru NewsMaker că refuzul are la bază temeiuri legale clare, prevăzute expres în Codul de executare. Conform legii, o persoană condamnată poate primi săptămânal un singur colet, iar Guțul beneficiase deja de acest drept în perioada de referință.
„Persoana condamnată Guțul E.A. a beneficiat deja de acest drept în perioada de referință, astfel încât primirea unui colet suplimentar nu are temei legal, indiferent de identitatea expeditorului. Administrația respinge cu fermitate orice insinuare privind o motivație politică. Refuzul este exclusiv de natură procedurală. Personalul penitenciar acționează în strictă conformitate cu legislația națională și cu standardele internaționale”, a explicat ANP.
Nu este pentru prima dată când Ambasada Rusiei încearcă să stabilească contact cu Evghenia Guțul. Pe 17 aprilie, misiunea diplomatică criticase decizia autorităților de a nu-i permite ambasadorului Ozerov să o viziteze pe bașcană, calificând solicitarea drept una „exclusiv umanitară” și acuzând Chișinăul de „duble standarde”.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat anterior că autoritățile au procedat corect. „Un diplomat neacreditat, prin acțiuni provocatoare, încearcă să viziteze o persoană condamnată anume pentru că a fost parte la imixtiunile statului pe care îl reprezintă în treburile interne și în procesele politice și electorale din Republica Moldova. Autoritățile noastre au făcut corect că nu i-au permis lucrul ăsta”, a declarat Grosu.
Evghenia Guțul se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 după ce, pe 5 august 2025, a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ex-Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. Sentința a fost contestată, iar Curtea de Apel urmează să se pronunțe pe 28 mai.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Похожие материалы
Comratul și Chișinăul pregătesc un document special pentru alegerile din Găgăuzia. Adunarea Populară a numit „liniile roșii”
Un grup de lucru extins, cu participarea reprezentanților Parlamentului, Comisiei Electorale Centrale, Adunării Populare a Găgăuziei, și ai administrației publice locale, lucrează la un document special care să permită organizarea alegerilor din autonomie, care să elimine divergențele legislative existente. Președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji, a menționat la un briefing din 30 aprilie că vede un interes pentru colaborare din partea autorităților centrale și speră să se ajungă la un numitor comun „și abia după aceea să se opereze modificări”. Într-un comentariu pentru NewsMaker, vicepreședintele CEC, Pavel Postică, care a luat parte la consultări, a confirmat că fiecare parte „și-a luat tema pentru acasă”, astfel încât să fie găsit acel „compromis”.
După ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei din 29 aprilie, deputații au rămas în sesiune informală și au convenit în unanimitate asupra „liniilor roșii”, pe care le vor apăra în grupul de lucru. Președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji a declarat că prima condiție este retragerea sesizării Ministerului Justiției de la Curtea Constituțională.
„Considerăm că aceste chestiuni trebuie discutate în cadrul parlamentului — modificările la legea privind statutul juridic special trebuie operate atât în parlament, cât și în Adunarea Populară. Aceste documente trebuie dezbătute de ambele părți, să se ajungă la un numitor comun și abia după aceea să se opereze modificări”, a spus Ormanji.
A doua condiție vizează dreptul exclusiv al Adunării Populare de a organiza alegerile regionale și de a-și menține propria comisie electorală. „Această apartenență este propisă în legea din 1994 privind statutul juridic special”, a subliniat Ormanji.
Președintele interimar al APG a precizat că este „foarte precaut în exprimări pentru a nu împiedica procesul de negocieri„, însă a adăugat: „Sper că după procesele de negocieri vom găsi puncte de convergență cu colegii din parlament, cu CEC-ul republicii, cu Președinția, și vom organiza aceste alegeri. Mi s-a părut că conducerea țării are dorința ca alegerile noastre să aibă loc. Vom lucra la elaborarea unui document unic, care va fi aprobat în Adunarea Populară a Găgăuziei și va avea caracter și valabilitate exclusiv pentru desfășurarea alegerilor în Adunarea Populară”.
Grupul de lucru și divergențele legislative
Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a oferit pentru NewsMaker mai multe detalii despre cum va funcționa grupul de lucru, explicând că o formulă similară fusese încercată anterior, pe platformă parlamentară, cu implicarea doar a reprezentanților APG, CEC și Parlamentului, însă fără rezultat.
„Acum se propune lărgirea grupului prin includerea reprezentanților primăriilor — adică ai administrației publice locale din Găgăuzia — și, eventual, a reprezentanților societății civile sau ai mediului academic. În acest fel urmează să avem, într-adevăl, prima discuție”, a declarat Postică.
El a mai adăugat că părțile implicate, în urma întrevederii de la președinție din 24 aprilie, caută soluțiile de compromise.
„Fiecare parte și-a luat tema de acasă să vadă care sunt acele particularități sau neconcordanțe sau divergențe între prevederile actelor legislative naționale și actele din regiune, așa încât să găsim acel compromis și cum poate fi soluționată această criză”, a spus Postică.
Vicepreședintele CEC a enumerat și câteva dintre divergențele concrete care trebuie soluționate înainte de startul campaniei electorale. Acestea vizează plafonul donațiilor, vârsta de candidatură și modul de stabilire a perioadei electorale, aspecte în care legislația națională și actele regionale se contrazic direct.
Acesta a avertizat că divergențele identificate până acum sunt doar o parte din problemă, numărul real al neconcordanțelor fiind mult mai mare. Postică a subliniat că toate acestea trebuie rezolvate înainte de declanșarea procesului electoral, pentru a evita interpretările arbitrare în timpul campaniei.
„Astfel de exemple sunt cu sutele. Este important ca înainte de a începe orice proces electoral să fie soluționate toate divergențele, pentru a nu lăsa loc de interpretări în campania electorală”, a conchis el.
Pe 30 aprilie, la Parlament a avut loc prima reuniune a grupului de lucru, la care au participat reprezentanți ai Adunării Populare, ai CEC și ai administrației publice locale. Se întâmplă după ce pe 24 aprilie, șefa statului, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare, în urma cărora, s-a convenit crearea unui grup de lucru cu participarea reprezentanților instituțiilor centrale, Adunării Populare și a primarilor din regiune.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că discuțiile au vizat elaborarea documentului privind particularitățile organizării alegerilor în UTAG document pe care Adunarea Populară nu l-a adoptat în cei doi ani de la intrarea în vigoare a Codului Electoral.
„Ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile, trebuie să fie un document privind particularitățile alegerilor în UTAG, astfel încât noi anul acesta să putem desfășura alegerile pentru adunare”, a declarat Grosu.
Grosu a enumerat punctele concrete care trebuie reglementate: cenzul de vârstă pentru candidaturi — 21 de ani în Găgăuzia față de 18 ani la nivel național; absența unui plafon pentru donațiile în numerar în campaniile electorale din regiune; diferența dintre listele electorale folosite la scrutinele naționale — 125.000 de alegători — față de cele folosite la alegerile pentru bașcan și Adunarea Populară — 90.000; și lipsa unui sistem de verificare a alegătorilor la secțiile de vot.
„Le-am spus: luați standardele care se aplică la nivel național, la locale, la parlamentare, la prezidențiale și așa mai departe”, a adăugat el.
Referitor la sesizarea Ministerului Justiției la Curtea Constituțională, Grosu a respins solicitarea Adunării Populare de retragere a acesteia, descriind-o drept un instrument legal legitim.
„Atunci când apare o coliziune, o neînțelegere, autoritățile se pot adresa la Curtea Constituțională, care este arbitrul suprem”, a spus Grosu, adăugând că Parlamentul a transmis deja Curții argumentele solicitate și așteaptă fixarea ședinței.
Următoarea ședință a grupului de lucru urmează să aibă loc pe 4 mai.
***
Amintim că pe 15 aprilie, CEC a supus consultărilor publice propuneri de modificare a Codului Electoral. CEC propune menținerea denumirii de „Consiliu Electoral Central al Găgăuziei” și reducerea componenței acestuia de la nouă la șapte membri. Totodată, propunerile CEC prevăd condiții mai stricte pentru candidații la alegerile din Găgăuzia, inclusiv obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan.
Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori fără a putea fi organizate, din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional. Blocajul pornește de la o neconcordanță între legea autonomiei, care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, și Codul electoral național, adoptat în decembrie 2022, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.
Anterior, componența CEC a autonomiei era aprobată de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), legislativul local. Candidații erau propuși de ramurile judecătorească, legislativă și executivă ale autonomiei. Tot Adunarea Populară stabilea data alegerilor și opera modificări în legislația electorală locală.
În 2023, APG a desființat CEC-ul permanent al autonomiei. În 2025, instanța a anulat această decizie, însă din cauza litigiilor judiciare alegerile nu au putut fi organizate la timp. Potrivit legii, acestea trebuiau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025.
După restabilirea CEC-ului local, alegerile au fost programate pentru 22 martie. Totuși, instanța a anulat hotărârea APG privind completarea componenței CEC. Problema constă în faptul că, în legislația locală, organul electoral al Găgăuziei este denumit „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce în legislația națională acesta apare ca „Consiliul Electoral Central”. În urma anulării hotărârii APG, organul electoral a rămas incomplet, ceea ce a făcut imposibilă organizarea alegerilor. Astfel, scrutinul planificat pentru 22 martie a fost anulat, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită. În aceste condiții, actuala componență a Adunării Populare își continuă activitatea cu mandatul expirat.
Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.
Pe 3 aprilie, Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile APG privind organizarea alegerilor din 21 iunie, în baza cererilor depuse de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. APG a contestat decizia la Curtea Supremă, susținând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil și că motivarea s-a bazat pe „riscuri abstracte”, fără a evalua consecințele reale ale suspendării.
Pe 22 aprilie, APG a adoptat o declarație prin care a cerut Parlamentului, Guvernului și instanțelor de judecată să înceteze „blocarea alegerilor” din 21 iunie și s-a adresat direct președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, solicitând sprijin diplomatic. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins anterior acuzațiile de „sabotaj” venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie insistă să încalce Codul electoral.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Похожие материалы
Ana Revenco, despre dezinformarea rusească: „O să vă spun ceva ce nu apare niciodată în știri”
- |
Dezinformarea rusească nu mizează, de regulă, pe falsuri „spectaculoase”, ci pe exploatarea dezamăgirii și a lipsei de încredere în rândul cetățenilor, susține directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (STRATCOM), Ana Revenco. Potrivit acesteia, scopul acestor campanii nu este doar să prezinte Federația Rusă într-o lumină favorabilă sau Uniunea Europeană într-una negativă, ci să descurajeze oamenii să se implice.
„Eu astăzi conduc instituția care se ocupă de comunicarea strategică a statului și contracararea dezinformării și o să vă spun ceva ce nu apare niciodată în titlurile de știri. Dezinformarea rusească nu lucrează cu falsuri spectaculoase. Nu. Ea lucrează cu un singur lucru – cu dezamăgirea, cu sentimentul că nimic nu merge, nimeni nimic nu face, ne e greu, nu se mișcă nimic și așa și va rămâne. Scopul nu este doar să ne convingă că Europa este rea, iar Federația Rusă este bună. Nu. Scopul în principal este să te facă să nu mai crezi suficient de puternic în ceva ca să acționezi. Iată această dezangajare a cetățenilor este un obiectiv foarte concret, operațional, măsurabil a fiecărei acțiuni, campanii – numiți-o cum vreți – de dezinformare la care noi suntem supuși în fiecare zi”, a declarat Ana Revenco.
Șefa STRATCOM a explicat că mesaje precum „nu se schimbă nimic” sau „cineva trebuie să facă ceva” pot fi semne ale influenței propagandei.
„Nu mai cred suficient de mult, să o facă ei. E greu. Cineva trebuie să facă ceva. Cineva, mereu altcineva. Dacă auziți așa ceva sau dacă o spuneți, e un indicator că propaganda rusă își face iarăși efectul. Nu spun asta cu acuzații, nu mă înțelegeți greșit, vă rog. V-am avertizat de la început – jobul meu este să apăs acolo unde doare. Odată ce cunoști acest mecanism, poți să-l contracarezi”, a mai declarat oficiala.
Totodată, ea a avertizat că războiul informațional „nu se termină odată cu votul și nu este câștigat de o instituție”: „El este câștigat de o societate care știe cine este și rămâne coerentă în fiecare zi, nu doar atunci când îți dai votul și pui ștampila”.
În același context, Ana Revenco a spus că Republica Moldova nu este doar un stat mic care încearcă să adere la UE, ci „testul cu turnesol al însăși Uniunii Europene”. Țara noastră este, spune ea, o probă a capacității UE de a apăra democrația într-o țară „în care tentaculele Federației Ruse sunt încă adânc înfipte”.
„Asta este miza. Nu doar pentru noi, ci pentru întregul proiect european. Dacă Moldova reușește, demonstrează că modelul reușește, că societățile din zona gri pot să aleagă și, mai important, pot ține această alegere și după ce au făcut alegerea. Dacă nu, Rusia câștigă un argument și mai puternic pe care, cu regret, îl are deja și pe care îl va folosi în fiecare zi, decenii”, a conchis șefa STRATCOM.
Amintim că Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării a fost creat pentru a coordona răspunsul statului la campaniile de dezinformare și pentru a consolida reziliența societății. Republica Moldova este vizată constant de astfel de acțiuni, în special în contextul războiului din Ucraina și al parcursului european. Aceste campanii sunt amplificate, mai ales, în perioadele electorale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Похожие материалы
Fostul adjunct al Veronicăi Dragalin nu trece vettingul nici după reevaluare. Comisia: „Nu corespunde criteriilor de integritate etică”
Fostul șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție, Vasile Plevan, nu a promovat vettingul nici după reevaluare. Comisia de evaluare a procurorilor a constatat, pe 30 aprilie, că acesta nu corespunde criteriilor de integritate etică.
Plevan a picat evaluarea și în ianuarie curent, când Comisia a ajuns la aceeași concluzie și a propus nepromovarea. Ulterior, pe 19 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins raportul și a dispus reluarea procedurii.
În urma audierii și a revizuirii metodologiei de analiză a implicării într-un dosar penal, completul a constatat, pe 30 aprilie, necorespunderea criteriilor de integritate etică și a propus nepromovarea evaluării.
În intervenția sa, Plevan și-a exprimat îngrijorarea că concluziile Comisiei ar putea fi influențate de activitatea sa în calitate de adjunct al Procuraturii Anticorupție, precum și de eventuale presiuni politice, campanii mediatice „virulente” sau declarații ale unor funcționari de rang înalt privind integritatea sa etică.
În reacție, Comisia a respins toate acuzațiile și a dat asigurări că nu a fost influențată nici din interiorul sau din afara Republicii Moldova, nici de articolele din presă care îl vizat pe acuzatorul de stat. „Trebuie să menționez clar că acest rezultat s-a determinat pe rezultatul materialelor colectate de secretariat și care au fost prezentate și dvs. Acesta este unica sursă de materiale care se analizează și în contextul de evaluare reluată”, a explicat președintele Comisiei de evaluare, Christopher Lehmann.
Raportul va fi făcut public după expirarea termenului de contestare a deciziilor CSP sau în termen de trei zile de la pronunțarea unor hotărâri definitive ale Curții Supreme de Justiție.
Vasile Plevan și-a început cariera în Procuratură în 2014, la Procuratura Strășeni, fiind ulterior transferat la Procuratura Ialoveni. Din 2019 activează în cadrul Procuraturii Anticorupție, iar în noiembrie 2022 a fost promovat în funcția de șef-adjunct interimar al instituției.
Anterior, acesta a candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, fără a promova evaluarea.
Vettingul judecătorilor și procurorilor face parte dintr-un proces amplu de reformă a justiției, realizat cu sprijinul partenerilor externi ai Republicii Moldova, care urmărește consolidarea integrității și credibilității sistemului judiciar.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Похожие материалы
Străinii din afara UE vor avea salarii egale cu cele ale moldovenilor: reguli noi, aprobate de Parlament
Șederea cetățenilor străini în Moldova din statele din afara Uniunii Europene va fi reglementată printr-o lege nouă. Astfel, cetățenii străini cu ședere legală în țară vor primi un nou document unic numit „Cartea de rezidență”. Totodată, la intrarea în țară, aceștia vor fi obligați să prezinte scopul, locul de reședință, dovada că dispun de suficienți bani pentru întreținere și alte documente. În același timp, angajatorii vor fi obligați să plătească muncitorilor străini salarii cel puțin egale cu cele ale cetățenilor moldoveni pentru activități similare. Modificările au fost adoptate pe 30 aprilie de către Parlament cu 61 de voturi.
De ce era nevoie de o lege nouă
Republica Moldova găzduiește în prezent peste 21.500 de străini și apatrizi din circa 130 de state, iar numărul celor care solicită drept de ședere este în continuă creștere. Potrivit datelor din anul precedent, 5.600 de străini aveau drept de ședere permanentă, iar aproximativ 16.000 beneficiau de drept de ședere provizorie. Cadrul juridic existent nu mai corespundea standardelor europene și nu oferea instrumente clare pentru atragerea investitorilor și a forței de muncă calificate, potrivit proiectului de lege adoptat.
Ce aduce nou legea
Legea stabilește un sistem unitar de reguli în funcție de durata șederii: de scurtă durată, până la 90 de zile, și de lungă durată, peste 90 de zile, adaptate în funcție de scopul șederii — muncă, studii, cercetare, reîntregirea familiei, activități de voluntariat sau activitate investițională.
Una dintre principalele noutăți este introducerea „Cărții de rezidență”, un document unic care va fi eliberat tuturor străinilor aflați legal în Moldova, indiferent de scopul șederii, înlocuind documentele multiple existente în prezent.
Legea facilitează și atragerea de investitori, antreprenori, lucrători înalt calificați, specialiști în domenii deficitare și lucrători sezonieri. Sunt introduse noțiuni noi, adaptate cadrului juridic al UE, precum permis de lucrător sezonier, lucrător transferat intracorporativ, lucrător au pair sau căsătorie de conveniență.
O altă prevedere importantă vizează protecția muncitorilor străini: angajatorii din Moldova vor fi obligați să le asigure salarii cel puțin egale cu cele acordate cetățenilor moldoveni pentru o activitate similară, pentru a diminua riscurile de muncă precară.
Condiții mai clare și instrumente de securitate
Legea obligă străinii să prezinte dovada mijloacelor de întreținere, existența unui domiciliu pe teritoriul Moldovei și documente care justifică scopul șederii. Totodată, este introdusă procedura de îndepărtare a cetățenilor străini care încalcă regimul de ședere.
O noutate importantă este introducerea conceptului de profil de risc și a instrumentelor de evaluare a pericolului pentru securitatea națională, ordinea publică și sănătatea publică, instrumente care vor permite autorităților să identifice mai rapid persoanele care prezintă riscuri.
Prevederi speciale pentru rezidenții din Transnistria
Pentru rezidenții regiunii transnistrene, legea instituie condiții speciale de acordare și prelungire a dreptului de ședere, prin documentare suplimentară. Aceasta reprezintă, potrivit autorităților, singurul instrument legal prin care Moldova poate menține evidența acestora, prevenind șederea neregulamentară și asigurând aplicarea uniformă a legislației naționale pe întreg teritoriul țării.
Legea va intra în vigoare în iunie 2027, după ajustarea cadrului normativ național la acquis-ul UE în domeniul migrației.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Похожие материалы
Abonați-vă la NM Espresso
Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs