Captură video

VIDEO Grigorciuc a sunat la 112 pentru a cere reținerea unui presupus contrabandist. Cum a reacționat poliția

Președintele Asociației Obștești „Dreptul la Dreptate”, Pavel Grigorciuc, a organizat, pe 10 august, o acțiune de protest în fața unei case rezidențiale din municipiul Chișinău, în care susține că ar locui moldoveanul Mihail Răileanu, care ar fi dat în căutare internațională pentru contrabandă. Grigorciuc a cerut, prin intermediul Serviciului 112, intervenția organelor de drept, în vederea reținerii și atragerii la răspundere a cetățeanului Mihail Răileanu.  

„Bună ziua, mă aflu pe strada (………), din municipiul Chișinău. În această casă, pe această adresă, se află Mihail Răileanu, aflat în căutare internațională, condamnat în Belgia și dat în căutare de România. Cer ca poliția să vină să îl aresteze pe acest infractor”, a declarat Grigorciuc în timpul discuției cu operatorul 112.

La scurtă vreme, la fața locului a intervenit o mașină a serviciilor de protecție și pază. Un angajat de la pază a intrat în casă, iar după ce a ieșit i-a cerut lui Grigorciuc să părăsească zona. Cel din urmă a refuzat, argumentând că se află pe teren public. La scurt timp, la fața locului a ajuns și o mașină a poliției, fără a interveni, însă, în vreun fel.

După aproape 20 de minute de la apelul la 112, la fața locului a mai ajuns o mașină care asigură paza locuinței. Poliția, însă, așa și nu a intervenit. La scurtă vreme, Grigorciuc a anunțat că își încheie protestul:„Operatorul de la 112 a anunțat că poliția va veni. Cât încă trebuie să așteptăm, nu e clar. (…) În țara asta, se pare, paza lucrează mai bine decât poliția. (…) Dar noi avem treburi mai importante de făcut, decât să stăm aici și să așteptăm”, a spus Grigorciuc.

Președintele Asociației „Dreptul la Dreptate” a dat asigurări că va continua să lupte pentru ca „contrabandiștii moldoveni condamnați în Europa să nu se simtă liberi în Moldova, dar să fie trași la răspundere, iar averea lor să fie confiscată”.

Inspectoratul General al Poliției nu a comentat, deocamdată, situația.

De menționat că Grigorciuc a susținut la începutul lunii august o conferință în care a cerut autorităților să intervină pentru a trage la răspundere contrabandiștii moldoveni condamnați în țările UE. În special, Grigorciuc a făcut trimitere la Mihail Răileanu, despre care susține că ar fi fost condamnat în Belgia la 7 ani de închisoare și dat în căutare internațională de Interpol. Mai mult, activistul susținea că Răileanu s-ar afla în Moldova, unde încearcă să se ascundă de justiție. De menționat că Mihail Răileanu nu a comentat, deocamdată, situația.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Critici în România privind reorganizarea Universității din Cahul. Rector: „Dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat”

Fuziunea propusă între Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) a generat reacții critice și în comunitatea academică românească. Rectorul Universității din București, Marian Preda, a declarat că această comasare ridică „semne mari de întrebare”, atât din cauza momentului ales, cât și pentru că ar uni o universitate cu profil social cu una cu profil tehnic.

Potrivit lui Marian Preda, fost președinte al unei comisii prezidențiale în mandatul lui Traian Băsescu, spre deosebire de România, Ministerul Educației din Republica Moldova deține o autoritate considerabil mai mare asupra universităților: resursele instituțiilor sunt sub control ministerial, admiterea este centralizată, locurile bugetate sunt repartizate de minister, iar contractele cadrelor didactice sunt pe perioadă determinată, maxim cinci ani.

„În ultimele zile mi s-a semnalat, atât informal, cât și formal, instituțional, în calitate de rector al UB, că în Republica Moldova se încearcă desființarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, care să fie absorbită de Universitatea Tehnică din Moldova (UTM).  Argumentele Ministerului Educației țin de eficientizarea activității și includ promisiunea de a investi în plan local. Aici apare prima întrebare: prin disparitia postului de rector și mutarea controlului la Universitatea Tehnică, se eficientizează activitatea? Cum, în ce fel, când? S-or fi pricepând mai bine inginerii din Chișinău, de la UTM, la specializările socio-umaniste (Limba și Literatura Română, Limba Engleză, Drept, Pedagogie, Contabilitate, care reprezintă peste 90% dintre studenții de la Cahul decât actualii profesori din Cahul și din Galați)?”, a spus Preda.
Marian Preda a mai spus printre altele că a susținut reforma universitară din 2022, când mai multe universități mici au fost comasate, iar o asemenea inițiativă ar trebui aplicată și în România. El spune că într-adevăr Universitatea din Cahul nu poate fi eficientă cu aproximativ 1.000 de studenți și trebuie eficientizată, dar și menținută ca universitate cu rol regional și transfrontalier semnificativ.

Mai apoi, rectorul a venit cu mai multe acuzații privind modul în care se gestionează fuziunea Universității din Cahul cu UTM. El se întreabă, de exemplu, de ce a apărut urgența comasării tocmai acum. El amintește că rectorul UTM, Viorel Botan, s-a înscris într-un partid pro-european, câștigător al ultimelor alegeri, ceea ce i-ar fi creat „un statut privilegiat pentru el și pentru UTM în relație cu Ministerul Educației”.

„Rectorul UTM (care îi urmează tatălui său, un reputat academician și fost rector al UTM în perioada 1992 – 2015, este unul foarte competent, dar are deja 9 – 10 ani în funcție și, conform legii actuale, nu mai are dreptul la încă un mandat. Deși fusese ales parlamentar, a renunțat la poziție în favoarea unui alt coleg de partid. În aceste condiții, decizia ministrului de a comasa cele 2 universități dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat pentru un coleg de partid”, mai spune Preda.

Precizăm că Academia de Științe a Moldovei (AȘM) și Academia Română au lansat un apel către Ministerele de resort și Consiliile Rectorilor din Republica Moldova și România, solicitând inițierea unui dialog și identificarea unei soluții constructive în privința viitorului Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

Academicienii amintesc că Universitatea din Cahul are relații strânse cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și a fost inițial creată ca un proiect transfrontalier, menținând astfel un rol important în promovarea limbii, culturii și istoriei românești în regiune. În opinia lor, comasarea acestei instituții cu Universitatea Tehnică din Moldova ar trebui să fie discutată transparent, prin consultări cu toate părțile implicate, pentru a găsi o soluție care să protejeze autonomia universitară și interesul studenților și cadrelor didactice.

***

Amintim că în luna decembrie 2025, autoritățile au anunțat că Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul ar putea fi absorbită de UTM. Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat pentru Europa Liberă că propunerea a venit din partea Ministerului Educației. Tot în luna decembrie, Ministerul Educației a raportat inițierea unor modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități. Propunerea a stârnit mai multe critici, fiind invocat faptul că modificarea ar putea prelungi mandatul rectorului UTM.

Menționăm că rectorul UTM, Viorel Bostan, a candidat pe lista PAS la alegerile parlamentare și se află la finalul celui de-al doilea mandat de conducere a universității. Una dintre persoanele care au criticat propunerea Ministerului Educației a fost rectorul USM, Igor Șarov. În reacție, rectorul UTM a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa.

Precizăm că modificările la Codul educației și absorbția universității din Cahul de către UTM au fost supuse consultărilor publice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: