VIDEO „Numele noastre vor rămâne în amintirea multor generații”. Guțul, după ce a fost aprobat Comitetul Executiv

Bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul susține că „ziua de astăzi a fost mult așteptată” și că este sigură de fiecare membru al Comitetului Executiv. Declarațiile au fost făcute după ce Comitetul Executiv propus de Guțul a primit votul de încredere din partea Adunării Populare. „Numele noastre vor rămâne în amintirea multor generații”, a adăugat bașcanul, menționând că își asumă să realizeze „toate proiectele promise în perioada electorală”. 

Ziua de astăzi a fost mult așteptată. Două luni noi nu am putut aproba Comitetul Executiv. Sunt sigură că fiecare membru al Comitetului va depune tot efortul, toate cunoștințele, toată experiența și profesionalismul pentru a realiza toate proiectele pe care noi le-am promis în perioada electorală. Sunt sigură în fiecare dintre ei și îmi asum că tot ce noi am promis noi vom face”, a menționat Guțul, în cadrul unor declarații în fața membrilor Adunării Populare a Găgăuziei.

Sper că numele noastre vor rămâne în amintirea multor generații”, a conchis bașcanul.

Ulterior, membrii Comitetului Executiv au depus jurământul.

***

Precizăm că pe 20 septembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a aprobat componența nominală a Comitetului Executiv propus de bașcanul autonomiei Evghenia Guțul. Pentru noul executiv, condus de Guțul, și-au dat votul 20 de deputați locali. Șapte membri ai APG au votat împotrivă, iar patru s-au abținut.

Deputatul APG Ilia Uzun a devenit prim-adjunctul bașcanului Evghenia Guțul. Uzun este deputat independent. După al doilea tur al alegerilor pentru funcția de bașcan, el a susținut-o activ pe candidata lui Șor, Evghenia Guțul, care a câștigat alegerile, devenind bașcană.

Al doilea adjunct al Evgheniei Guțul a fost numit deputatul independent Victor Petrov, acuzat de mai multă vreme că are legături cu socialiștii. La alegerile locale pentru funcția de bașcan, Petrov a candidat independent. După alegeri, mișcarea socio-politică Gagauz Halk Birli, condusă de el, s-a alăturat Partidului „Renaștere”, afiliat politicianului fugar Ilan Șor.

Din Comitetul Executiv mai fac parte:

  • Pavel Tulba – șeful Departamentului de afaceri al bașcanului și al Comitetului Executiv;
  • Larisa Cervei – șefa Departamentului dezvoltare economică și turism al Găgăuziei;
  • Anna Peeva – șefa Departamentului financiar al Găgăuziei;
  • Anastasia Ciolac – șefa Departamentului de relații externe al Găgăuziei;
  • Serghei Ibrișim – șeful Departamentului complexului agroindustrial al Găgăuziei;
  • Edgar Dimov – șeful Departamentului de sănătate și protecție socială al Găgăuziei;
  • Natalia Cristeva – șefa Departamentului de educație al Găgăuziei;
  • Veaceslav Dragoi – șeful Departamentului tineret și sport al Găgăuziei;
  • Marina Semionova – șefa Secției de cultură a Găgăuziei;
  • Ivanna Avramova – șefa Departamentului de administrare fiscală al Găgăuziei;
  • Vadim Ceban – președintele regiunii Comrat;
  • Natalia Șoșeva – președinta regiunii Ceadîr-Lunga;
  • Petr Ceban – președinte regiunii Vulcănești.

Reamintim că, pe 27 iulie 2023, oligarhul fugar Ilan Șor a prezentat componența Comitetului Executiv în frunte cu Guțul. Jumătate din componența echipei de atunci, pe care Șor a numit-o „de vis”, era formată din membri ai ex-partidului „ȘOR”, declarat în afara legii. Echipa propusă de Șor nu a trecut, însă, de votul APG. Ulterior, Evghenia Guțul a schimbat de două ori componența Comitetului Executiv.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: