Facebook/Maia Sandu

(VIDEO) „Pacea Ucrainei este pacea Moldovei”. Discursul Maiei Sandu la summit-ul din Elveția

Președinta Maia Sandu a ținut un discurs la Summit-ul pentru pace în Ucraina. Șefa statului a declarat că Republica Moldova pledează pentru restabilirea unei păci care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a țării vecine, care se confruntă de peste doi ani cu invazia rusă. De asemenea, Maia Sandu a făcut apel la unitate între țările lumii pentru a sprijini Ucraina.

Discursul Maiei Sandu a debutat cu enumerarea lucrurilor care nu se încadrează în definiția de „pace”: capitularea în fața agresorului și ocuparea teritoriilor altor state.

Noi suntem astăzi aici pentru a vorbi despre pace. Noi toți vrem pace. Dar ce înseamnă cu adevărat pacea? Știm în mod cert ce nu este pacea. Pacea nu înseamnă capitularea în fața agresorului. Ocuparea unor zone sau țări întregi nu înseamnă pace și nu poate să constituie niciodată fundamentul păcii. Crede cineva aici – la această masă – că renunțarea la părți din țările dumneavoastră ar putea aduce cu adevărat o pace durabilă? Pacea trebuie apărată. De noi toți. Noi trebuie să construim o lume care să fie puternică și unită și care să susțină, activ, națiuni precum Ucraina în eforturile lor pentru pace și securitate”,a declarat ea.

În fața a circa 100 de lideri mondiali, Maia Sandu a reiterat faptul că Republica Moldova pledează pentru restaurarea unei păci care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Șefa statului a menționat, de asemenea, că Moldova este angajată contribuie la restabilirea unei păci juste în țara vecină.

Chiar dacă noi avem resurse limitate, avem o dorință puternică de a ajuta. Moldova a făcut pași importanți în conformitate cu formula de pace a Ucrainei. În privința securității alimentare, noi facilităm exporturile de cereale din Ucraina către piețele globale, ceea ce este important îndeosebi pentru țările în care securitatea alimentară continuă să fie o îngrijorare majoră. În privința măsurilor umanitare, noi am primit sute de mii de refugiați și ne-am alăturat eforturilor internaționale de a elibera copii ucraineni răpiți. În privința justiției, noi ne-am alăturat registrului pagubelor al Consiliului Europei, pentru a ne asigura că Rusia va plăti reparații”, a adăugat aceasta.

Președinta Sandu a declarat că la fel de important este că Republica Moldova își consolidează reziliența pentru a menține stabilitatea acasă și pentru a fi un vecin puternic și de ajutor pentru Ucraina, cu care avem o graniță de 1 200 de kilometri.

Însă parcursul nostru nu este lipsit de provocări. Atacuri hibride, coordonate de Rusia și interpușii săi, continuă să ne pună la încercare, cu intenția de a ne submina democrația și de a interfera cu opțiunile noastre suverane la alegerile care urmează să aibă loc. Dar noi nu am fost niciodată mai hotărâți să învingem. Noi înțelegem care este miza – pacea noastră, libertatea noastră, viitorul copiilor noștri”, a menționat ea.

De asemenea, șefa statului a declarat că pacea nu poate fi încorsetată în interiorul granițelor: ea trebuie să fie promovată și răspândită.

În încheiere, vreau să fiu clară: pacea Ucrainei este pacea Moldovei – și, în această lume interconectată, pacea globală nu poate exista fără aceasta. Numai uniți, pe toate continentele, putem să asigurăm un viitor pașnic pentru toți. Slavă Ucrainei!”, a conchis șefa statului.

***

Precizăm că Summit-ul pentru pace în Ucraina are loc în Elveția, în perioada 15-16 iunie. Scopul principal al reuniunii este discutarea căii către o pace justă și durabilă în Ucraina. Lideri din 100 de țări din întreaga lume participă la reuniune.

Rusia nu a fost invitată. Însă cu o zi înainte de începerea summit-ului, pe 14 iunie, președintele rus Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine, a transmis în cadrul unui eveniment de la Moscova condițiile în care este gată să oprească „imediat” agresiunea militară din Ucraina. Printre altele, acesta vrea ca soldații ucraineni să se retragă din regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie ale Ucrainei, care au fost anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022, și ca țara vecină să renunțe la intenția de adera la NATO.

Ucraina și aliații săi – țările occidentale și NATO – au respins așa-zisa „propunere de pace” făcută de Putin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dosarul asasinatelor în Ucraina: principalul suspect va reveni în închisoare, chiar dacă a fost grațiat de Maia Sandu în 2022

Nicolai Șepeli, principalul suspect în organizarea unor asasinate în Ucraina, la comanda Rusiei, ar putea reveni în închisoare, după ce anterior a fost grațiat. Ministrul Justiției a declarat că, odată cu revocarea decretului emis în 2022, acesta va fi obligat să-și reia executarea pedepsei rămase, precizând că revocarea privește pedeapsa inițială și nu exclude investigarea noilor acuzații de către organele competente. Precizările au fost făcute pe 25 februarie, înaintea ședinței Guvernului.

„Dacă astăzi o persoană comite o faptă infracțională, desigur că aceasta va fi investigată de către instituțiile competente și este necesar să facem o distincție esențială între faptul că grațierea se acordă în baza informațiilor și valorilor disponibile la momentul deciziei. Este relevantă și această concluzie că, la momentul de față, odată cu revocarea, adică decretul nu se anulează, ci se revocă, subiectul urmează să revină la executarea pedepsei cu închisoare și este un principiu clar al revocării care se referă la pedeapsă, nu la responsabilitatea infracțională”, a explicat el.

Întrebat câți ani de detenție mai avea de executat Nicolai Șepeli înainte de grațiere, ministrul a evitat să ofere o cifră exactă. Acesta a explicat că, potrivit procedurilor legale, urmează să fie solicitată o evaluare definitivă privind restul de pedeapsă rămas, pentru a evita eventuale interpretări sau presiuni publice.

Totodată, el a respins orice legătură între grațiere și condamnarea persoanei în Federația Rusă, precizând că grațierea nu are legătură cu faptele comise ulterior sau cu eventuale condamnări în alte state.

Reamintim, președinta Maia Sandu și-a anulat, pe 19 februarie, decretul din 2022, prin care Nicolae Șepeli a fost grațiat. Acesta este învinuit, în prezent, de racolarea a cel puțin 10 persoane pentru asasinarea unor persoane importante în Ucraina, la indicația serviciilor speciale rusești.

Președinția a precizat, pe 23 februarie, că grațierea lui Nicolae Șepeli a fost acordată în urma unei solicitări depuse de Procuratura Generală în 2021. La acel moment, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat pe lista „Alternativa”. În demers, PG menționa că inculpatul și alte persoane condamnate în Rusia ar fi fost victime ale traficului de ființe umane.

Astfel, grațierea a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar reprezentantul „La Strada” a confirmat acest statut.

Ulterior, comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.

Președinția a mai informat că o a doua solicitare a fost transmisă în octombrie 2021, fără a indica însă data exactă. Reamintim că Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie 2021, iar din 6 octombrie interimatul a fost asigurat de Dumitru Robu.

Acum un an, deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat pe Stoianoglo că ar fi cerut ilegal, în 2021, grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Rusia. La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă.

Precizăm, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli, Blocul „Alternativa” a înaintat, pe 23 februarie, o inițiativă prin care a cerut constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor. Alexandr Stoianoglo a lipsit de la prezentarea inițiativei.

Cine a făcut parte din Comisia de grațiere, în 2022?

Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Vicepreședintă a comisiei a fost numită, prin decret prezidențial, Ana Racu, membru al Comitetului ONU împotriva torturii. Din comisiei au mai făcut parte, la acea vreme, și actuala vicepreședintă a Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman și actualul avocat al poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.

Ion Guzun a răspuns public acuzațiilor și a scris, pe pagina sa de socializare, că s-a „abținut de la examinarea cererii de grațiere” a lui Nicolae Șepeli. Acesta a confirmat același lucru și în postarea de pe Facebook a directoarei Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac, în care a distribuit știrea anticorupție.md privind anularea decretului semnat în 2022 de Maia Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: