Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.
MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.
„Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.
Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.
„Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.
MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.
„Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.
Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.
Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.
Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.
Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.
Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.
Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:
- predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
- dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
- crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
- organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
- indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).
Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.
Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.
În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.
