VIDEO Primii alegători: scrutinul din 3 noiembrie a început cu votul unui grup de turiști moldoveni, la Tokyo

Primii care au votat în turul II al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie sunt un grup de turiști moldoveni aflați în Japonia, la Tokyo. Aceștia au ales să includă în programul lor o vizită la Ambasada Republicii Moldova pentru a-și exercita dreptul la vot și au îndemnat conaționalii să le urmeze exemplul.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a anunțat că primii care au votat la scrutinul prezidențial din 3 noiembrie sunt 11 turiști moldoveni. Aceștia și-au exercitat votul în Japonia, Tokyo.

„Provenind din profesii diferite (business, IT etc.), dar uniți de dragostea pentru țară, acești oameni au inclus în programul turistic și o vizită la sediul Ambasadei Republicii Moldova din Tokio”, a relatat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

„Noi suntem aici, în fața Ambasadei Republicii Moldova din Tokio, și transmitem „o bună dimineață” către toți prietenii, rudele noastre și cetățenii Republicii Moldova. Vă îndemnăm cu cel mai mare respect să ieșiți și să vă exprimați votul la orice secție de votare. Suntem bucuroși că suntem primii care am făcut acest lucru și, în general, cred că ar fi bine ca toți moldovenii să se obișnuiască să fim primii în ceva”, a comunicat Vitalie Chiriac, unul din cei 11 moldoveni.

Amintim că la scrutinul din 20 octombrie, primul cetățean care a votat a fost o moldoveancă care a călătorit 1300 de kilometri din Coreea de Sud până în Japonia pentru a-și exercita dreptul de vot. Detalii AICI.

Pe 3 noiembrie 2024, cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne pentru a-și alege viitorul președinte în cadrul turului II de scrutin prezidențial. În buletinul de vot sunt înscriși doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin: Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, și Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și se vor închide la ora 21:00.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: