VIDEO Reșetnicov a renunțat la greva foamei. Nu vrea să fie „mai slab decât monstrul de la guvernare”

Fostul deputat Artur Reșetnicov, reținut pentru îmbogățire ilicită, anunță că nu mai ține greva foamei. El a spus că a renunțat din motiv că nu vrea să fie „mai slab decât monstrul care se află la guvernare”. 

Artur Reșetnicov mai spune că a fost ținta unor presiuni psihologice, atât el cât și familia lui după ce a transmis prin intermediul avocatului său o scrisoare din izolator.

„După ce am transmis declarațiile respective din închisoare, avocatul a fost înlăturat și asupra mea, cât și a familiei mele s-au făcut presiuni psihologice. M-au lipsit de apărător, m-au lipsit de asistență medicală ieri toată ziua, cu scopul ca eu azi să nu am puteri. Numai astăzi dimineață, cu greu am reușit să contractez noi avocați, noi apărători”, a spus Reșetnicov.

La fel, fostul parlamentar a menționat că procurorul Mihai Ivanov ar fi intrat la el în izolator: „Ieri și-a permis să intre personal în izolator la mine, ceea ce legea categoric interzice astfel de comportament”, a declarat el.

Curtea de Apel Chișinău examinează astăzi demersul privind schimbarea măsurii preventive față de foștii deputați, cercetați penal pentru îmbogățire ilicită.

Decizia cu privire la Violeta Ivanov a fost luată cu puțin timp în urmă. Ea a fost plasată în arest la domiciliu pentru 20 de zile.

În cazul celui de-al cincilea, instanța va analiza mâine solicitarea.

În fața judecătorilor au fost aduși Artur Reșetnicov și Sergiu Sîrbu. Judecătorii urmează să decidă dacă aceștia vor rămâne în izolatorul Centrului Național Anticorupție (CNA). Ședințele de judecată în cazul lui Reșetnicov și Sîrbu au început concomitent, în diferite săli. Ambii au fost escortați de ofițerii CNA.

***

Anterior, Artur Reșetnicov a spus că toate acuzațiile împotriva sa ar fi nejustificate și și-a arătat nemulțumirea că a susținut actuala guvernare. „Am un regret: că am votat pentru Maia Sandu și am adus la putere un monstru, care distruge statul”, a menționat acesta.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bnm.md

BNM a majorat rata de bază de la 9% la 11%. Ce efecte ar putea avea asupra populației?

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat brusc rata de bază, de la 9% la 11%. NM explică de ce regulatorul a luat această decizie, ce efecte ar putea avea asupra populației și de ce este criticată de unii experți.

Ce a decis Banca Națională?

Comitetul executiv al BNM a decis, pe 5 noiembrie, să majoreze rata de bază de la 9% la 11%. Totodată, au fost majorate cu două puncte procentuale și ratele dobânzilor la creditele overnight, de la 11% la 13%, precum și cele la depozitele overnight, de la 9% la 11%. Rata dobânzii la operațiunile REPO (împrumuturi pe termen scurt garantate cu valori mobiliare) a fost stabilită la 11,25%.

De asemenea, BNM a menținut norma rezervelor obligatorii pentru mijloacele atrase în lei moldovenești la nivelul de 18%, iar pentru cele în valută convertibilă – la 26%.

De ce a fost majorată rata de bază?

Potrivit unui comunicat emis de BNM, hotărârea are la bază presiunile inflaționiste și creșterea riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu.

„Prin decizia de majorare a ratei de bază, Banca Națională a Moldovei urmărește consolidarea caracterului restrictiv al politicii monetare și a efectelor măsurilor adoptate anterior, în vederea temperării presiunilor din partea cererii agregate, inclusiv de stimulare a economisirii și diminuării consumului, a limitării propagării efectelor inflaționiste secundare de la majorarea tarifelor reglementate la resurse energetice și a ancorării anticipațiilor inflaționiste pentru readucerea și menținerea inflației în intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută pe termen mediu”, a menționat Banca Națională.

BNM estimează că inflația va continua să crească până la sfârșitul anului, după care va începe să scadă. Potrivit prognozei instituției, aceasta va reveni în intervalul de variație de 5% ± 1,5 puncte procentuale abia în trimestrul al treilea din 2027. Inflația ar urma să se mențină în acest interval până în trimestrul al doilea din 2028.

BNM prognozează o inflație medie anuală de 7,3% în 2026 și de 6,9% în 2027. Amintim că, în septembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, fiind cu 1,64 puncte procentuale mai mare decât în august.

Cum ne va afecta această decizie?

Expertul economic Marin Gospodarenco a calificat decizia BNM drept una „destul de dură”, ale cărei consecințe „ar putea fi destul de dureroase pentru economie”.

„Inflația actuală din Republica Moldova este cauzată, în mare parte, de scumpirea resurselor energetice, și nu de o cerere excesivă din partea consumatorilor. O rată a dobânzii mai mare nu va ieftini gazele naturale, energia electrică sau carburanții. Aceasta poate limita propagarea în continuare a inflației, însă, în același timp, restricționează creditarea, investițiile și consumul”, a spus expertul pentru NewsMaker.

Acesta a amintit că majorarea ratei de bază înseamnă cheltuieli suplimentare pentru mediul de afaceri și credite mai scumpe pentru populație.

„Aici apare o întrebare firească: în ce măsură este justificată o înăsprire atât de bruscă a politicii monetare, în condițiile în care economia a crescut cu doar 0,6% în primul semestru?”, a declarat Gospodarenco.

În opinia sa, în următoarele luni, inflația ar putea ajunge la 10–12%.

„Consider că Banca Națională încearcă acum să combată inflația printr-un instrument care s-ar putea dovedi prea costisitor pentru o economie slabă. Pericolul este că am putea ajunge să avem, în același timp, prețuri ridicate, credite scumpe și o încetinire suplimentară a creșterii economice”, a conchis expertul.

La rândul său, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a catalogat decizia BNM drept una așteptată.

„Există două probleme: majorarea ratei de bază nu influențează și nu schimbă nimic. Deocamdată, întreaga inflație este una importată – este vorba despre resursele energetice. Data trecută (în 2022 – n. r.), legătura era mai puternică. În prezent, singurul efect al ratei de bază s-ar putea reflecta în creșterea dobânzilor la valorile mobiliare de stat”, a menționat Ioniță.

Potrivit expertului, inflația va depăși în curând nivelul anterior al ratei de bază, de 9%. Acesta a remarcat că tarifele la încălzire au fost deja majorate, iar în perioada următoare sunt așteptate și scumpiri ale energiei electrice.

„Efectele (scumpirilor din sectorul energetic – n. r.) se vor resimți în toate celelalte domenii, dar nu la fel de puternic ca în 2022”, a conchis Ioniță.

Ce spune prim-ministrul Tofan

Majorarea ratei de bază a fost comentată și de premierul Vasile Tofan, pe 5 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă dedicate primelor 100 de zile de activitate ale Guvernului său. Acesta a subliniat că independența Băncii Naționale este o caracteristică a unui stat cu instituții puternice.

„În fiecare stat democratic din lume, regulatorul monetar are independență și ei decid rata în baza indicatorilor inflaționiști, nu în baza telefonului care vine de la Guvern”, a declarat premierul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: