Parlamentul a ratificat în prima lectură Convenția privind instituirea Comisiei internaționale de reclamații pentru Ucraina, care va permite solicitarea despăgubirilor pentru prejudiciile provocate de agresiunea Rusiei. Proiectul a stârnit critici din partea deputaților comuniști, care au invocat statutul de neutralitate al Republicii Moldova și au criticat, totodată, prevederea potrivit căreia țara va trebui să contribuie financiar la viitoarea comisie. În replică, un deputat PAS a spus că inițiativă privind instituirea unei comisii ar trebui preluată și în cazul Republicii Moldova, „pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției a fost prezentat de secretarul de stat la ministerul Justiției, Lilian Apostol.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Inga Sibova a declarat că în Constituție este consfințit statutul de neutralitate și l-a întrebat pe secretarul de stat cum comentează faptul că, prin ratificarea Convenției, care va permite Ucrainei să solicite despăgubiri de la Federația Rusă, „noi aderăm în favoarea unei părți”.

Secretarul de stat a spus că aderarea la Convenție nu este în contradicție cu clauza de neutralitate a Republicii Moldova.

Ulterior, deputatul PAS Ion Babici a reacționat la declarațiile parlamentarei comuniste despre statutul de neutralitate. „Spuneți-ne, vă rog, ce fel de statut de neutralitate avem noi când pe teritoriul nostru este armata a 14-a? Eu cred că noi suntem nu numai moral obligați să votăm ratificarea convenției, dar și factologic. (…) Cred că această inițiativă poate fi preluată și de Moldova și, la rândul nostru, tot putem constitui sau cere suportul statelor din întreaga lume să constituie o comisie care să înainteze la fel acele reclamații pentru Moldova în raport cu daunele care le-a adus Federația Rusă Republicii Moldova. Eu chiar cer deputaților noștri din comisia relații externe să gândească la aceasta inițiativă. (…) Pentru că ceea ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană nu a fost deloc diferit de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a comunicat Babici.

În timpul discuțiilor asupra proiectului, deputata comunistă Diana Caraman a întrebat secretarul de stat care va fi contribuția financiară a Republicii Moldova în cadrul noii comisii.

Potrivit lui Lilian Apostol, „contribuția Republicii Moldova urmează să fie stabilită la cota minimă” și „va fi achitată din bugetul de stat”. Secretarul a spus că vor fi și cheltuieli legate de deplasarea delegaților pentru lucrările organelor comisiei.

În contextul afirmațiilor despre contribuția financiară, Caraman a spus că „nu ne ajung bani pentru programe sociale”, însă „în schimb pentru o obligație internațională avem”. „Ce legătură are Moldova cu asta? (…) Moldova nu trebuie să plătească pentru ambițiile externe ale PAS”, a mai declarat deputata comunistă.

A criticat prevederea despre contribuții și deputata Inga Sibova.

„Când am plătit cotizații că eram membri ai CSI, nu ați pus întrebări dacă banii aceștia erau de folos pentru Republica Moldova”, a reacționat deputatul PAS Ion Babici.

Despre proiect

Potrivit secretarului de stat, la această etapă, Convenția privind instituirea Comisiei a fost semnată de 32 de state, inclusiv Republica Moldova. Opt dintre state au finalizat deja procedura de ratificare. Secretarul de stat a precizat că, prin ratificarea Convenției, Republica Moldova se va alătura acestor state. Comisia își va începe activitatea, după ratificarea Convenției de către cel puțin 25 de state sau organizații regionale.

Conform Parlamentului, Comisia va fi un instrument juridic internațional prin care Ucraina și cetățenii ei vor putea solicita despăgubiri, în conformitate cu principiile dreptului internațional, pentru prejudiciile provocate de agresiunea Federației Ruse începând cu 24 februarie 2022. Acestea includ pierderi de vieți omenești, distrugerea infrastructurii, precum și daune aduse proprietăților. Cereri de compensare vor putea fi depuse atât de persoane fizice și juridice afectate, cât și de statul ucrainean, inclusiv de autoritățile regionale și locale.

Proiectul a fost susținut, în prima lectură, de 54 de deputați PAS, 5 deputați „Democrația Acasă” și 4 deputați „Alternativa”.