imagine-simbol

VIDEO Scandal într-un sat din Cimișlia, din cauza soldaților americani zăriți pe un câmp. Ministerul Apărării: Am informat populația

Exercițiile militare, la care participă soldați moldoveni, români și americani, au încins spiritele la Munteni, una dintre localitățile unde se desfășoară acestea. Un localnic a publicat imagini video cu soldații, arătându-se revoltat de prezența militarilor pe un câmp și, în mod special, că printre aceștia sunt și soldați americani. Nedumerit de prezența militarilor SUA s-a declarat și deputatul socialist Adrian Albu. Parlamentarul a trimis o scrisoare în adresa Ministerului Apărării, în care cere explicații despre motivul aflării soldaților americani pe teritoriul țării noastre și ce „acțiuni militare” vor întreprinde. Contactat de NM, ministerul Apărării a precizat că exercițiul militar a fost planificat de mult timp și se desfășoară conform planului de instruire al Armatei Naţionale pentru anul 2023.

„Eu de voi îmi bat joc”

Pe 18 septembrie, soldații participanți la exercițiul militar se deplasau pe teritoriul unui câmp din satul Munteni, raionul Cimișlia.

Un localnic, care avea un bebeluș în brațe, a observat militarii și a început să-i filmeze. Bărbatul, într-o manieră agresivă, și-a exprimat nemulțumirea referitor la faptul că antrenamentul militar are loc în localitatea în care locuiește. Acesta s-a arătat și sceptic în privința faptului că soldații desfășoară acolo doar un exercițiu militar și atât.

Uite cum au venit toți, au venit toți cu automatele. Arată „patroanele”. Dacă voi ziceți că-i „ucenie”, arătați „patroanele””, a solicitat bărbatul militarilor.

Ulterior, bărbatul a început să-i ofenseze pe soldați și să le împingă echipamentele. Militarii i-au cerut să înceteze să se comporte agresiv, printre altele, pentru că își avea și bebelușul în brațe în tot acest timp.

Ție nu-ți este milă de copilul ăsta al tău? De ce-l sperii? Îți bați joc de copii”, i s-a adresat un soldat.

Eu nu-l sperii. Du-te și te bărbierește. El nu plânge. Eu nu-mi bat joc, eu îmi bat joc de voi acum”, i-a răspuns acesta.

Mai mult, bărbatului nu i-a fost pe plac nici prezența militarilor SUA. Acesta s-a apropiat de un grup de soldați americani și i-a întrebat, strigând, în engleză, de ce se află în Moldova. „Ei, ce căutați aici? Aici e teritoriul meu”, a declarat el.

La un moment dat, bărbatul a și înjurat un soldat american „Ce cauți aici? Să te duci naibii”, i-a spus acesta.

Adrian Albu cere explicații de la Ministerul Apărării

Ulterior, pe 19 septembrie, deputatul socialist Adrian Albu a comentat public situația pe canalul său de Telegram.

Rețelele sociale clocotesc, iar populația este foarte speriată în legătură cu apariția tehnicii militare și a ofițerilor americani pe dealurile satelor pașnice din Moldova, pe terenurile agricole ale oamenilor. Ce caută prin satele din Hîncești și Cimișlia coloane militare, cu tunuri și alte tipuri de muniție? Ce caută militarii americani departe de poligoanele militare? De ce actuala guvernare iresponsabilă sperie propriul popor cu tehnica militară, care apare acolo unde nu a mai fost niciodată? În ce război vor să ne bage marionetele de la Chișinău? Sunt prea multe întrebări, fără răspuns”, a scris el.

Parlamentarul a publicat și o imagine cu o interpelare adresată Ministerului Apărării. În document, Albu solicită informații despre motivul aflării soldaților americani în Moldova și ce „acțiuni militare” vor desfășura în țară.

Ministerul Apărării: „Am informat repetat populația”

NM a solicitat un comentariu de la Ministerul Apărării în legătură cu imaginile video de la Munteni cu militarii. Instituția a declarat că aceștia participă la exercițiul „Scutul de Foc” 2023.

Exercițiul multinaţional combinat Scutul de Foc/Rapid Trident 2023 se desfășoară în perioada 10-22 septembrie curent, la diferite centre de instruire ale Armatei Naționale. La exerciţiu participă circa 500 de militari moldoveni, români şi americani. La fel, sunt implicate unităţi de tehnică, armament de infanterie și sisteme de artilerie din dotarea Armatei Naționale. „Scutul de Foc/Rapid Trident” se desfășoară în conformitate cu planul de instruire a Armatei Naționale pentru anul 2023″, a menționat ministerul.

Ministerul a precizat că, în cadrul exerciţiului, contingentele de militari moldoveni, români și americani execută trageri de luptă din armamentul de infanterie şi sisteme de artilerie, pe timp de noapte şi zi, cu implicarea unităților de tehnică din dotarea Armatei Naționale.

Ministerul Apărării a informat repetat populația că în perioada desfășurării exercițiului, vor avea loc deplasări ale unităților de tehnică militară pe traseele din țară și pe terenurile adiacente localităților. Totodată, s-a discutat cu reprezentanții Primăriilor, consilierii locali, cetățenii din satele vizate referitor la deplasarea tehnicii pe terenurile adiacente localităților”, a adăugat ministerul

***

Precizăm că ministerul Apărării a informat cetățenii despre desfășurarea exercițiului „Scutul de foc” 2023 pe 6 și 11 septembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: