(VIDEO) Soțul femeii decedate într-un salon de frumusețe rupe tăcerea: Medicul a încercat să plece, m-am pus în fața mașinii

Familia Liubovei Babițchi, femeia de afaceri care a decedat în urma unei intervenții la un salon de estetică din Chișinău, vrea tragerea la răspundere a celor implicați și acuză tentative de mușamalizare a cazului. Soțul victimei, Roman Babițchi, a oferit informații despre circumstanțele decesului. Declarațiile au fost făcute pe 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă, alături de avocata care îi reprezintă interesele, Oxana Ivanov.

Potrivit acestuia, soția sa a suferit complicații în timpul procedurii, iar echipa medicală din salon nu ar fi solicitat la timp intervenția ambulanței.

„În toate aceste zile am încercat să ajut ancheta. Din informațiile pe care le-am primit, Liuba a murit cu mult înainte de a fi chemată salvarea. Anesteziologul și angajații salonului s-au speriat și au încercat să ascundă faptele”, a declarat Roman Babițchi.

Oxana Ivanov, avocata lui Roman Babițchi, susține că ancheta avansează lent. Ea a menționat că organele de poliție au ridicat înregistrările de pe camerele de supraveghere din salon abia pe 3 februarie.

Potrivit declarațiilor soțului victimei, salonul dispunea de un sistem video, însă administratorii ar fi afirmat că acesta „nu funcționează în timpul zilei”.

„Noi suntem la etapa când acumulăm cât mai multe probe pentru a demonstra că anume acțiunile doctoriței anesteziolog Ecaterina Maniuc au dus la decesul unei persoane, că a adus o tragedie în familie. Mama a rămas fără fiică, soțul a rămas fără soție. Organele de poliție, în special Inspectoratul de Poliție Buiucani, deja au întreprins măsuri vizibile în acumularea probelor. Regretăm sincer lipsa de competență a medicilor care au fost atunci la fața locului, dar și lipsa de competență a specialiștilor din poliție care au fost atunci la fața locului. Or, până la data de 3 februarie n-au fost întreprinse acțiuni în vederea acumulării probelor și sigilării lor”, a declarat avocata Ivanov.

În același context, Roman Babițchi a mai detaliat că, imediat după incident, anesteziologul ar fi încercat să părăsească locul, însă el a împiedicat-o până la sosirea poliției, punându-se în fața mașinii. Potrivit acestuia, odată ajunși la salon, polițiștii nu au fost lăsați să intre sub pretextul că intervenția ar trebui realizată de ofițerii de urmărire penală, care se aflau la spital. De asemenea, anesteziologul și administratorul ar fi refuzat să dea declarații poliției în acel moment.

„Am chemat poliția. În acel moment, Ecaterina s-a urcat în mașină și a încercat să plece. Nu i-am piermis, m-am pus în fața mașinii. A venit poliția, Ecaterina și Alina deja erau în salon și le-au spus că nu au voie să intre, precum că trebuie să fie ofițerii de la urmărire penală, care erau la spital. Am mers acolo să-i grăbesc. Când am revenit la salon, totul era curat, pe fetele din salon cineva le-a ajutat. Irina nu era pe loc nici în primul caz și nici în al doilea. Am înțeles că cel mai probabil va fugi. Anesteziologul și administratorul refuzau să dea declarații. Cineva le-a instruit ce trebuie să spună și ce nu”, a relatat Roman Babițchi.

***

Tragedia din salonul de înfrumusețare din Chișinău a avut loc pe 30 ianuarie. Victima este o femeie de afaceri în vârstă de 36 de ani.

Pe 31 ianuarie, Ministerul Sănătății a anunțat că Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a demarat un control pentru a verifica dacă salonul respectiv era autorizat.

Pe 1 februarie, ministra Sănătății Ala Nemerenco a spus activitatea centrelor și cabinetelor private este reglementată de Legea antreprenoriatului iar „sistemul medical eliberează autorizație sanitară (dacă corespunde normelor sanitare) și în baza ei se aprobă automat (fără nicio verificare) de către minister Regulamentul de activitate”. „Mai departe, dacă centrul e medical, odată la 5 ani trece acreditarea. Ce se întâmplă pe interior, în aceste perioade nu prea știe nimeni”, a comunicat Nemerenco. Oficialul a mai spus că „doctorița anesteziolog”, care ar fi implicată în cazul tragic din data de 30 ianuarie, a lucrat anterior într-un spital public, unde a fost descoperită „o secție clandestină de chirurgie de chirugie cosmetologică”: „Directorul, care mai era și vicepreședinte al unui partid nou cu politicieni vechi, a fost demis, secția închisă, personalul disponibilizat, iar materialele trimise imediat la procuratură. A trecut ceva timp, dar de la procuratură niciun semn. Doctorița și-a mutat cuibul și rezultatul îl vedem”. Detalii AICI.

Cel puțin până la data de 3 februarie, nicio persoană nu a avut statut procesual de bănuit sau învinuit. Procuratura Generală a declarat, pentru Ziarul de Gardă, că persoana care se va face vinovată de moartea femeii riscă „închisoare de până la trei ani, cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la doi la cinci ani”. Tot pentru sursa citată, reprezentanții Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP) au menționat că ambulanța a venit la fața locului în 8 minute și că victima era în stop cardio respirator. Detalii AICI.

Pe 4 februarie, ministra Sănătății Ala Nemerenco a spus că salonul vizat avea autorizație doar pentru servicii de înfrumusețare și întreținere corporală noninvazive. Noninvaziv înseamnă că o procedură sau un tratament nu implică pătrunderea în interiorul corpului prin tăieturi, injecții sau alte metode care afectează țesuturile interne. Astfel, ANSP „a inițiat controale inopinate” la salonul respectiv „pentru a stabili dacă serviciile prestate sunt conform autorizației”. Pe 31 ianuarie și 3 februarie, o echipă care a mers la verificarea cabinetului „a constatat că acesta era închis”. Prin urmare, Nemerenco a adăugat că „specialiștii ANSP în colaborare cu organele de control vor continua să monitorizeze acest caz”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: