Андрей Мардарь / NewsMaker

VIDEO Steagul UE din Parlament, echivalat cu o „materie albastră” de Voronin. Reacția lui Grosu

Statutul steagului Uniunii Europene din sala de ședințe plenare a Parlamentului a provocat dezbateri între președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin și președintele Legislativului Igor Grosu. În dialog a intervenit și deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Oazu Nantoi.

„Ce statut are această materie albastră pe scena Parlamentului?”, a întrebat deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Vladimir Voronin în debutul ședinței.

Drept răspuns, președintele Parlamentului Igor Grosu a răspuns: „Pentru unii colegi, cărora probabil le-a scăpat simbolistica unor drapele, acest drapel simbolizează Uniunea… cum? corect! Putem să facem o lecție de heraldică, simbolisme, să invităm un specialist, să punem mai multe drapele și să ni le explice. Acum, dl președinte, dacă avem gust de glume –  nu-i nicio problemă, râdem, glumim, dar și la treabă ne punem, pentru că avem de votat legi serioase”.

În replică, Voronin a menționat că nu a fost înțeles corect: „Eu nu am întrebat ce înseamnă asta, am întrebat ce statut oficial are în R. Moldova. În Constituție este scris – drapelul R. Moldova și stema. Acest drapel ce statut oficial are în R. Moldova?”

„Statutul acestui simbol își trage simbolicul de prin 2005-2006, când un Minister a fost redenumit în „Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene”. Și exprimă voința politică și populară a cetățenilor R. Moldova de integrare europeană. Eu, vorba aceea, am explicat țărănește, pe degete. Nu am fost pregătit să explic în limbaj sofisticat, diplomatic”, a replicat Grosu.

A intervenit în discuție și deputatul PAS Oazu Nantoi: „La 24 martie 2005, Parlamentul R. Moldova adoptă declarația cu privire la integrarea în UE unanim. Probabil, de atunci”.

„Eu voi avea o rugăminte către cei care vor să facă haz de necaz: noi avem aici o enciclopedie printre noi, știe și ora la care s-au votat anumite documente”, a adăugat Grosu.

„Nu înțelegeți sau nu vreți să înțelegeți. Eu întreb de statutul juridic. Toate celelalte eu le cunosc poate mai bine decât enciclopediile voastre”, a conchis Voronin.

Iar deputatul BCS Oleg Reidman a spus că sunt necesare prevederi cu privire la utilizarea drapelelor statelor și organizațiilor străine.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran”. Noua declarație a lui Nicușor Dan despre unire

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara sa va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”. „Pentru moment nu suntem acolo”, a spus Nicușor Dan, adăugând că „în momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”.

În seara zilei 22 ianuarie, aflat la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii – juridic, politic, instituțional, nu doar simbolic. „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment nu suntem acolo”, a răspuns președintele României.

Ulterior, în timpul unor declarații de presă de după participarea la reuniune, Nicușor Dan a fost solicitat să comenteze noile declarații ale Maiei Sandu despre unirea Moldovei cu România, care a spus că pacea și siguranța cetățenilor Republicii Moldova pot fi asigurate prin aderarea țării la UE și, eventual, pot fi asigurate dacă Moldova ar fi sub protecția României. „Având în vedere că obiectivul strategic declarat atât al Bucureștiului, cât și al Chișinăului este să se regăsească împreună în marea familie europeană, în cazul în care această integrare întârzie, unirea Republicii Moldova cu România ar fi un plan B?”, a întrebat un jurnalist.

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi. Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.

Menționăm că, pe 22 ianuarie, Maia Sandu a făcut o nouă declarație despre unirea Moldovei cu România. Ea a spus că ceea ce își dorește cel mai mult pentru Republica Moldova „este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere”. Potrivit șefei statului, „acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”. Maia Sandu a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: