Андрей Мардарь / NewsMaker

VIDEO Steagul UE din Parlament, echivalat cu o „materie albastră” de Voronin. Reacția lui Grosu

Statutul steagului Uniunii Europene din sala de ședințe plenare a Parlamentului a provocat dezbateri între președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin și președintele Legislativului Igor Grosu. În dialog a intervenit și deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Oazu Nantoi.

„Ce statut are această materie albastră pe scena Parlamentului?”, a întrebat deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Vladimir Voronin în debutul ședinței.

Drept răspuns, președintele Parlamentului Igor Grosu a răspuns: „Pentru unii colegi, cărora probabil le-a scăpat simbolistica unor drapele, acest drapel simbolizează Uniunea… cum? corect! Putem să facem o lecție de heraldică, simbolisme, să invităm un specialist, să punem mai multe drapele și să ni le explice. Acum, dl președinte, dacă avem gust de glume –  nu-i nicio problemă, râdem, glumim, dar și la treabă ne punem, pentru că avem de votat legi serioase”.

În replică, Voronin a menționat că nu a fost înțeles corect: „Eu nu am întrebat ce înseamnă asta, am întrebat ce statut oficial are în R. Moldova. În Constituție este scris – drapelul R. Moldova și stema. Acest drapel ce statut oficial are în R. Moldova?”

„Statutul acestui simbol își trage simbolicul de prin 2005-2006, când un Minister a fost redenumit în „Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene”. Și exprimă voința politică și populară a cetățenilor R. Moldova de integrare europeană. Eu, vorba aceea, am explicat țărănește, pe degete. Nu am fost pregătit să explic în limbaj sofisticat, diplomatic”, a replicat Grosu.

A intervenit în discuție și deputatul PAS Oazu Nantoi: „La 24 martie 2005, Parlamentul R. Moldova adoptă declarația cu privire la integrarea în UE unanim. Probabil, de atunci”.

„Eu voi avea o rugăminte către cei care vor să facă haz de necaz: noi avem aici o enciclopedie printre noi, știe și ora la care s-au votat anumite documente”, a adăugat Grosu.

„Nu înțelegeți sau nu vreți să înțelegeți. Eu întreb de statutul juridic. Toate celelalte eu le cunosc poate mai bine decât enciclopediile voastre”, a conchis Voronin.

Iar deputatul BCS Oleg Reidman a spus că sunt necesare prevederi cu privire la utilizarea drapelelor statelor și organizațiilor străine.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев/NewsMaker

„Chiar nu-mi amintesc nimic”: Noi martori în dosarul „frauda bancară”, în care este învinuit Plahotniuc, audiați în instanță

Judecătoria Buiucani a audiat, în ședința din 6 noiembrie încă șase martori în dosarul denumit generic „Frauda bancară”, în care este învinuit fostul președinte al Partidului Democrat (PDM), Vladimir Plahotniuc. Printre aceștia se numără persoane ale căror obligații includeau înregistrarea companiilor pe numele lor și semnarea documentelor.

Instanța a audiat doi bărbați în vârstă care au lucrat anterior pentru Vladimir Plahotniuc. Unul dintre ei, fost administrator al hotelului Nobil, a fost supus unui set amplu de întrebări din partea procurorului. Invocând, însă, urmările unui vechi accident vascular cerebral și problemele de memorie, martorul nu a putut oferi răspunsuri concrete. Bărbatul nu și-a putut amintit nici măcar că în timpul perchezițiilor la domiciliul său au fost descoperite documente legate de Plahotniuc.

Celălalt bărbat a declarat că, de-a lungul anilor, a activat în mai multe companii ale lui Plahotniuc – Petrom Moldova, SRL Jemini și Victoriabank – și că, la un moment dat, i s-a cerut să coordoneze pregătirile pentru filmările proiectului „Fabrica de staruri”. Martorul nu și-a putut aminti însă anumite detalii, motiv pentru care procurorul a fost nevoit să citească declarațiile oferite anterior, în faza de urmărire penală. În acestea se menționa că bărbatul fusese desemnat formal administrator al unei firme, care urma ulterior să fie reînregistrată la notar. Toate acțiunile aveau loc, potrivit mărturiilor, la solicitarea lui Plahotniuc.

Același bărbat a declarat că, în timpul urmăririi penale, i-au fost prezentate documente bancare care purtau semnătura sa, însă el a susținut că nu le-a semnat niciodată și că le vedea pentru prima dată.

În instanță a fost audiat și Dorin Pavelescu, directorul companiei Casa Media, care este de asemenea legată de inculpat. La aproape toate întrebările procurorului, el a răspuns că nu își poate aminti nimic. „Chiar nu-mi amintesc nimic, a trecut deja mult timp. Am fost interogat acum cinci ani”, a spus el.

După ședință, procurorul Vitalie Codreanu a declarat pentru jurnaliști că evenimentele despre care s-a vorbit în cadrul ședinței au avut loc acum mai bine de zece ani, motiv pentru care multe detalii ar fi putut fi uitate. „Astăzi am discutat și despre anumite contracte. Mulți martori spun că nu știu cine a fost beneficiarul acestora. În mare parte, martorii afirmă că au semnat acele contracte, au mers la notari, au mers la organele de înregistrare pentru a introduce modificări în componența acestor companii, dar, ținând cont de faptul că nu cunoșteau esența lor și că erau aduși de alte persoane (care, după cum stabilim și considerăm, erau persoane afiliate lui Plahotniuc), ei acționau doar ca semnatari, fiind nominal desemnați administratori ai acestor companii”, a explicat el.

Reamintim că Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: