captură foto/IPN

(VIDEO) „Toată biserica e în doliu”. Valuța îi cere mitropolitului Vladimir, nașul său de cununie, să prezinte dovezile împotriva sa

Ghenadie Valuța, diaconul care a fost oprit, recent, de Mitropolia Moldovei, de a săvârși cele sfinte și a fost exclus din clerul Bisericii Ortodoxe din Moldova, a susținut o conferință de presă pe 8 decembrie. Acesta îi cere mitropolitului Vladimir, care este și nașul său de cununie, să prezinte dovezile care l-au făcut să ia această decizie.

Ghenadie Valuța a venit la conferința de presă împreună cu soția sa și un enoriaș, consilier al bisericii din Anenii Noi. Potrivit diaconului, pe 10 noiembrie, mitropolitul Vladimir l-a invitat, în calitate de administrator al bisericii, să vină la Mitropolie, pentru a discuta despre situația din lăcaș, care de doi ani nu are un paroh, iar slujbele sunt oficiate de un preot temporar. Ajuns la întrevedere, mitropolitul Vladimir l-ar fi lăudat pentru schimbările în bine și i-ar fi sugerat ca, după Crăciun, să discute despre avansarea sa în calitate de preot. Până atunci, Ghenadie Valuța a fost însărcinat să schimbe casierul bisericii, fiindcă ar fi fost înregistrate plângeri.

„Împreună cu consilierii am acceptat, iar ajunși acasă am făcut totul legal, am anunțat casierul din timp. Însă persoana apropiată casierului mi-a spus: „nu contează ce spune mitropolitul. Dacă îl scoți de acolo, eu te scot din biserică!”. La scurt timp, pe 2 decembrie, m-am pomenit că sunt așteptat la judecata mitropolitană”, a relatat Valuța.

Diaconul mai susține că, în spatele sancțiunii sale, ar fi anumite interese financiare.

„Ceea ce e scris acolo eu nu țin minte să fi făcut. Pot să vorbesc dacă mi se vor da probele judecății. Eu nu cunosc probele învinuirii. Trebuie să fii dement ca să-ți pui în pericol cariera și familia. Eu am mai trecut prin aceste ispite și am pus jurământ și doi ani sunt dovada acestei schimbări. (…) Ca biserica să fie menținută mai departe, pe partea financiară, este motivul pentru care acei oameni apropiați s-au dus la Mitropolie și au spus, josnic, cele mai urâte lucruri. Astăzi am fost la poliție, iar poliția mi-a spus că miroase a fals”, a mai spus Valuța.

În context, Valuța i-a cerut mitropolitului Vladimir, care este și nașul său de cununie, să prezinte dovezile care l-au făcut să ia decizia privind excluderea sa din clerul Bisericii Ortodoxe din Moldova.

„I-am scris mitropolitului să i se facă milă de mine și să îmi dea copiile probelor, ca să văd de ce sunt învinuit și să le pot filtra prin veridicitatea lor. Consiliul bisericii a adresat o cerere mitropolitului, ca să desfășoare o nouă ședință, să se asculte și partea pârătului. Mitropolitul nostru este foarte blând și bun, el este cel care m-a cununat, m-a hirotonit, mi-a botezat copiii și chiar dacă am avut niște conflicte, i-am cerut iertare”, a mai spus Valuța.

Valuța a mai spus că are patru copii, iar acum a rămas „în drum”. Acesta mai susține că ar fi ținta unor discreditări, iar Mitropolia este dusă în eroare. „Eu cred că mitropolitul o să ne accepte cele două cereri, pentru că este dorința întregii bserici, în doliu este toată biserica”.

La rândul său, soția sa susține că acuzațiile privind violența în familie nu sunt adevărate: „Mă vedeți – nu sunt vânătă, nu am mâinile sau picioarele frânte, am capul întreg. Toate teatrele acestea cu violența le-am trecut și anii trecuți și le trecem permanent și știu scopul cu care sunt făcute. (…) Avem deja 12 ani împreună în familie și niciodată nu a fost agresiv, nici fizic, nici verbal. Nici cel mai mare criminal nu a fost scos așa în public, cum a fost ponegrit el, că ți-e rușine să mergi prin Aneni”.

Un enoriaș al bisericii din Anenii Noi a solicitat mitropolitului Vladimir să asculte și cealaltă parte implicată: „Nu știu de ce 2-3 persoane conduc toată biserica și chiar Mitropolia. Veniți la biserica din Anenii Noi și ascultați enoriașii, vedeți ce spun ei”.

Pe 2 decembrie, Mitropolia Moldovei a luat decizia ca diaconul Ghenadie Valuța să fie oprit de a săvârși cele sfinte și exclus din clerul Bisericii Ortodoxe din Moldova. Hotărârea a intrat în vigoare pe 3 decembrie. Potrivit documentului, Valuța a fost sancționat pentru „agresiune fizică în privința membrilor familiei, comportament manipulator, demagogic și neadecvat” pentru un slujitor al bisericii. De asemenea, s-a constatat „asumarea samavolnică a administrării treburilor parohiale și depășirea atribuțiilor clericale”.

Diaconul ortodox Ghenadie Valuța, un cunoscut activist ani-gay din Chișinău, a fost filmat în 2019 chinuind un câine, pe care l-a legat în urma mașinii și l-a târât pe drum. Apărătorii drepturilor animalelor au cerut judecarea făptașului. În imaginile apărute pe rețelele de socializare, cățelul zace pe drum, cu labele din față sângerând, fiind legat cu un lanț de mașina diaconului. Într-un video pe Facebook, filmat aparent de o persoană care l-a oprit pe Valuța, acesta afirmă că animalul ar fi mușcat un copil, iar el ar fi încercat să-l scoată din sat. „M-am comportat omenește, nu l-am otrăvit sau ucis”, a spus atunci Valuța.

Diaconul a mai consternat opinia publică, când și-a făcut poze selfie alături de o bătrână muribundă și le-a publicat pe rețelele de socializare. Cunoscut pentru organizarea manifestărilor împotriva minorităților sexuale, diaconul a fost „oprit de a săvârși cele sfinte” în 2015 de către Mitropolia Moldovei din cauza „instigării la vrajbă, ură, clevetire”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: