NewsMaker

VIDEO Un deputat PAS cere indemnizații mai mari pentru veterani sau renunță la mandat. Ministrul Finanțelor: „Tatăl meu este veteran, în 1992 a fost o perioadă de calvar”

Boris Marcoci va renunța la mandatul de deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), dacă până în martie, legea bugetului de stat nu va include o mărire de 250 – 300 de lei pentru indemnizațiile veteranilor războiului de la Nistru. Promisiunea a fost făcută de către parlamentar în fața unui grup de veterani care a protestat astăzi, 7 decembrie, în fața Parlamentului. Marcoci și-a expus solicitarea și la ședința plenară a legislativului, acolo unde ministrul Finanțelor Petru Rotaru a prezentat proiectul bugetului pentru anul viitor.

Protest la Parlament

Câteva zeci de veterani de război s-au adunat în fața sediului Parlamentului, în jurul orei 10:00. Oamenii au protestat împotriva faptului că în proiectul bugetului de stat pentru anul 2024 nu sunt preconizați bani pentru mărirea indemnizațiilor veteranilor de război. Asta deși, anterior, autoritățile au promis că vor crește, anual, cu 250 – 300 de lei indemnizațiile participanților la război.

Manifestanții au solicitat ca deputatul PAS Lilian Carp, tot el președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, să vină în fața lor pentru a discuta. Acesta însă nu a reacționat la solicitarea protestatarilor.

La un pas de conflict

În schimb, în fața veteranilor s-a prezentat deputatul formațiunii de guvernare, Boris Marcoci, care este și el veteran de război. Inițial, parlamentarul le-a spus oamenilor că autoritățile nu pot aloca resurse financiare pentru toate categoriile de cetățeni.

Declarațiile deputatului i-a nemulțumit pe veterani care au scandat „Rușine!”. Iar unul dintre manifestanți a solicitat chiar demisia partidului de guvernare.

Plecați! Dați-vă demisia in corpore! N-are țara nevoie de voie, de partidul vostru”, a spus el.

La un moment dat, bărbatul care a cerut demisia deputaților PAS a fost aproape să-l ia la bătaie pe Marcoci, însă a fost oprit de oamenii legii, prezenți la manifestație pentru a asigura desfășurarea pașnică a acesteia, și de alți veterani.

Acesta a spus că noi, veteranii, umblăm cu mâna întinsă. Iaca lepădătura asta”, a spus bărbatul în timp ce era îndepărtat.

Ulterior, părțile au ajuns la o înțelegere. Boris Marcoci le-a promis protestatarilor că va încerca să convingă autoritățile să găsească bani pentru bugetul național din 2024, pentru mărirea indemnizațiilor participanților la război.

În cadrul unor declarații de presă pentru NM, unul dintre manifestanți a declarat că Boris Marcoci a promis că, dacă până pe 2 martie nu vor fi alocați banii, acesta își va da demisia din funcția de deputat.

Din motivul respectiv, că lipsește comunicarea între veteranii de război și autorități – Guvern, Parlament- s-a iscat neînțelegerea respectivă și am ieșit la acțiunea de protest. Ne-au promis că dacă până pe 2 martie nu va fi introdusă alocația asta în legea bugetului de stat, deputatul Marcoci a spus că-și va da demisia. Și a promis că până pe 20 decembrie 2023 vor crea un grup de lucru cu veteranii de război, Parlamentul Republicii Moldova și reprezentanții Guvernului, pentru a identifica soluțiile la pretențiile veteranilor de război. (…) Trebuie să luptăm pentru drepturile nostre. Să-i punem la respect. Dacă nu, data viitoare vom ști cum să votăm”, a spus el.

„Tatăl meu este veteran, în 1992 a fost o perioadă de calvar”

Tot astăzi a avut loc ședința Parlamentului, în cadrul căreia Minsitrul Finanțelor, Petru Rotaru, a prezentat proiectul bugetului național pentru 2024. Boris Marcoci i-a cerut ministrului ca Guvernul să găsească resurse financiare pentru mărirea indemnizațiilor veteranilor de război.

Noi vă mulțumim mult pentru această muncă care ați făcut-o cu acest buget. Foarte bine tot, dar nu vedem să se regăsească aici veteranii de război. În 1992, și-au jertfit viața peste 450 de veterani. În 1992, au ieșit să-și apere țara peste 30 000 de oameni. Polițiști, soldați, care au lăsat acasă acasă plugul, primăvara, au lăsat acasă munca familia și au plecat să apere țara. (…) Noi, astăzi, veteranii de război, venim către dvs, fiind că nu am găsit nicăieri aici, să găsiți ceva ca în bugetul 2024 să fie regăsită o alocație lunară pentru ei”, a spus deputatul.

La rândul său, Rotaru a declarat că autorităților vor încerca să găsească o soluție.

Cu siguranță înțeleg despre ce vorbiți. La fel ca și dvs, taică-meu este veteran de război. În 1992 aveam 7 ani, iar sora mea avea 2 anișori, când a plecat. Iar 3 luni de zile a fost o perioadă de calvar. Înțelegem și contextul actual în sensul în care oamenii au apărat integritatea teritorială. (…) Nimeni nu pune la îndoială și respectul față de această categorie de persoane. (…) Am un respect deosebit, pentru că atunci toți erau „eroi”, dar puțini se duceau la război. De aceia, o să vedem. Nu vreau să aveți o promisiune strictă, dar, cu siguranță, noi înțelegem contextul, înțelegem necesitatea. Și vom depune efort ca măcar ceva soluții să găsim”, a comunicat acesta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: